Ce satisfacție poate fi mai mare decât aceea de a petrece masa de Paști cu cei apropiați sufletului tău și, mai ales, de a ciocni un ou zicând: HRISTOS A ÎNVIAT! ?
Înainte de Înviere, creștinii obișnuiesc să se spele într-un lighean în care se află ouă și bănuți (în funcție de zonă). Oul roșul semnifică sănătatea în timp ce banii reprezintă bogăția. Întorși de la Biserică, membrii familiei se așază la masă, gustând mai întâi din ouăle și pasca sfințite.
Ouăle se ciocnesc după un anumit „ritual”: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește cu capătul ascuțit al oului, aceeași parte a oului celuilalt, în timp ce rostește cunoscuta formulă: HRISTOS A ÎNVIAT!, la care se răspunde cu: ADEVĂRAT A ÎNVIAT! Ciocnesc prima dată soții, apoi, copiii cu părinții și părinții cu celelalte neamuri, amicii și cunoscuții. Se crede că toți cei care ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe lumea cealaltă.
Cel mai mic de ani ține oul cu capătul ascuțit în sus, iar cel mai mare ciocnește, zicând formula tradițională, Din bătrâni se zice că, e bine de ținut minte cu cine a ciocnit prima dată pentru că, dacă din întâmplare te rătăcești într-o pădure, n-ai decât să-ți amintești despre asta și imediat găsești drumul pe unde ai venit.
Nu au un număr anume. Ele sunt foarte multe, însă toate au ceva în comun: credința.
Se zice că, primele care au început această tradiție au fost femeile mironosițe, care au adus la Crucea Mântuitorului un coș plin de ouă. Acesta a fost așezat la picioarele Sfintei Cruci, iar Sângele Domnului Iisus Hristos le-a înroșit.
O altă legendă spune cum evreii, așezați la masă după înmormântarea Lui Iisus, se veseleau tare. Unul dintre ei a început să râdă, spunând: „ Când va învia cocoșul din ciorbă și ouăle astea se vor înroși, atunci va Învia și Iisus.” Și nici nu a apucat bine să termine vorba că, spre groaza mesenilor, ouăle se înroșiseră și cocoșul zbură din ciorbă și începu să cânte.
Continuarea articolului o găsiți aici.