Crezi că bullyingul este o problemă reală? Se întâmplă așa ceva în școlile din Buzău? Sunt în siguranță copiii la școală?
Cătălin Moroșanu se află în aceste zile în județul Buzău, alături de președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, într-o campanie care își propune să conștientizeze cât mai mulți buzoieni de pericolul bullyingului. Cătălin Moroșanu a scris pe pagina sa de Facebook:
Când eram copil, am fost victima bullyingului făcut de colegii mei de clasă. Sportul m-a ajutat să devin ceea ce sunt și mi-a scos la suprafață adevărata putere pe care o avem cu toții în interiorul nostru! Acum dăruiesc înapoi ceea ce mi-a oferit viața, noii generații, prin aceste campanii anti-bullying.
Campania a început pe 2 mai la Nehoiu, iar pe 3 mai au mai fost două întâlniri cu elevii la Râmnicu Sărat și la Smeeni. Petre Emanoil Neagu a scris și el pe pagina sa:
Am admirat întotdeauna persoanele publice care se implică din toată inima în educația tinerilor, așa cum este și Cătălin Moroșanu. A educa un copil și a forma un caracter înseamnă și a-i fi alături pentru a gestiona relația cu cei din jur, mai ales când vorbim de colegi.
Începem astfel o nouă campanie anti bullying alături de Cătălin Moroșanu.
Mulțumesc, Cătălin Moroșanu! Le ești sprijin și exemplu copiilor noștri!
Bullyingul poate avea mai multe forme:
- Bullying fizic – o agresiune care implică rănirea, chiar și ușoară, prin lovituri, piedici, împingeri, etc.
- Bullying verbal – amenințări, jigniri, porecle, umilințe
- Bullying emoțional – excludere socială, zvonuri. Această formă se poate realiza și în mediul online.
Victimele sunt, de obicei, elevii mai mici ca vârstă, cei care au anumite dizabilități sau pur și simplu oricine vine la rând.
În 30 ianuarie 2023 Organizația Salvați Copiii România atrăgea atenția că:
În România, fenomenul de bullying are proporții nemaiîntâlnite: 1 elev din 2 este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situații de bullying.
Semnal de alarmă: Numărul cazurilor de bullying din școli a crescut cu aproape o treime.
Organizația a cerut atunci înființarea unor grupuri anti-bullying în școli din care să facă parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai părinților. Argumentul e acela că în școlile în care există grup de acțiune anti-bullying se observă o îmbunătățire a climatului educațional, elevii se simt sprijiniți pentru a deveni mai toleranți și se îndreaptă cu mai mare încredere către adulți atunci când întâmpină situații dificile.
