În pragul alegerilor parlamentare din 2024, traseismul politic a redevenit subiect de dezbatere publică în România. Un raport al Expert Forum arată că 6,39% dintre candidații înscriși au schimbat cel puțin un partid de-a lungul carierei lor, cu partidele emergente, precum SOS și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în fruntea listei.
Traseismul la SOS și AUR
Analiza dezvăluie că 11,79% dintre candidații SOS și 11,11% dintre candidații AUR au trecut anterior prin alte formațiuni politice. Partidele noi par să atragă politicieni experimentați din alte organizații, în căutarea unor oportunități sau a unei platforme care să le susțină mai bine viziunile actuale.
Partidele cu cei mai puțini traseiști
Pe de altă parte, partidele tradiționale și etnice, precum UDMR (2,5% traseiști), PNL (3,2%) și PSD (4,1%), au cei mai puțini candidați cu un istoric de migrație politică, reflectând o stabilitate internă mai mare.
Distribuția geografică a traseismului
La nivel regional, județele Giurgiu (12,5%), Teleorman (11,8%) și Călărași (10,9%) prezintă cel mai ridicat procent de traseiști, fiind zone unde dinamica politică și influența liderilor locali sunt mai intense.
Impactul traseismului asupra percepției publice
Traseismul este adesea perceput negativ de electorat; un sondaj IRES din 2023 arată că 68% dintre români consideră migrația politică un fenomen dăunător democrației. În ciuda acestei percepții, traseismul rămâne o practică frecventă în politica românească, fiind motivat de oportunități electorale, divergențe ideologice și presiuni interne.
Alte cifre din raportul Expert Forum
Raportul indică un număr total de 8.302 candidaturi în 2024, cu o creștere a participării femeilor la 35%. Totodată, în județul Giurgiu, competiția este acerbă, cu 23 de candidați pe loc pentru Camera Deputaților. Transparanța datelor rămâne o problemă, raportul subliniind necesitatea îmbunătățirii accesului public la informațiile electorale.
Traseismul politic influențează dinamica partidelor și percepția publică asupra clasei politice, punând în lumină necesitatea de transparență și integritate în politica românească.
