În toamna anului 1943, soldaţii germani din Italia au început să adune evreii italieni pentru a-i deporta. Au fost trimişi 10.000 de oameni în lagăre de concentrare în cei doi ani de ocupare nazistă; mulţi dintre aceştia nu s-au mai întors, notează Quartz.
Totuşi, în Roma, un grup de doctori a salvat mai mulți evrei de la o soartă similară prin diagnosticarea cu Sindromul K., o „boală” mortală, care desfigura şi care era extrem de contagioasă.
Boala falsă a fost bine pusă la punct, cei care sufereau de această boală fiind puşi în „camere speciale”, unde accesul era extrem de restricţionat, astfel ofiţerii nazişti nu se puteau apropia. Copiii evrei erau de asemenea instruiţi să tuşească, pentru a imita tuberculoza, atunci când soldaţii treceau prin spital.
Citește continuarea articolului pe Descoperă.
