Numele lunii septembrie vine de la cuvântul latinesc „septem” (șapte), pentru că era a șaptea lună în calendarul roman. În România, luna septembrie are mai multe denumiri populare: Răpciune, Brumar cel mic, Vinicel, Viniceriu și Vinișel.
În tradiția populară, septembrie este luna în care oamenii își îndreaptă atenția către livezi și vița-de-vie. Este timpul recoltelor și de făcut provizii pentru iarnă.
Cei care nu au reușit să strângă plante medicinale, de leac, așa cum le spuneau bătrânii, mai au timp până la Sfânta Marie Mică (8 septembrie) să facă acest lucru. După acest răgaz, ierburile își pierd proprietățile tămăduitoare.
Acum se face magiunul de toamnă, iar de Ziua Crucii (14 sepetembrie) se bat nucii, prilej de petreceri, mai ales pentru cei tineri. Începând de pe 14 septembrie și până pe 14 octombrie (Sfânta Parascheva), au loc, în funcție de zonă, ceremonialurile numite ostrovul viilor, adică începerea culesului strugurilor.
Ostrovul viilor este un fel de clacă, prilej de socializare, de trecere dincolo de legăturile de familie. Pe lângă părțile bune , acest tip de partică aduce pentru capul familiei și o grijă în plus, pentru că, deși aceste invitații la culesul viei se bazează pe reciprocitate, ele presupun și un soi de pretreceri. Se cheamă lăutari, se spun povești, se joacă diferite jocuri, ce mai…se petrece în toată regula.
Pe vremuri, exista obiceiul ca din primul must care se făcea, să se dea ofrandă și, din ulcelele noi, să se dea de pomană. De asemenea, tot din primul must se „arunca” la morți, ca să se bucure și aceștia de recoltă și să fie împăcate cele două lumi.
Și pentru că poporul român este unul credincios, mereu tradiția la noi s-a împletit cu ortodoxia….
La data de 1 septembrie îi pomenim pe Sfântul Simion Stâlpnicul și pe mama sa, Marta. În credința populară, Simion Stâlpnicul este cel care, stând într-un picior, pe un stâlp înalt, susține Cerul și Pământul.
Se crede că el îl duce pe om de la pământ la cer, pe scară, dacă e sărbătorit așa cum se cuvine. Este partonul vânturilor și poate produce cutremure. Când nu este sărbătorit de către oameni, Sfântul Simion produce cutremure și furtuni ca „răzbunare”. Cine muncește ziua de azi se face stâlp de piatră!
Pentru că Sfântul Simion ține anul, adică anul nou bisericesc (ce începe la 1 septembrie), se spune că așa cum e ziua de azi va fi tot anul. Dacă dimineața e ploioasă și primăvara va fi ploioasă. Dacă la amiază e frumos și anul va fi bun. Dacă toată ziua plouă sau e soare, anul va fi ploios sau secetos. Dacă Sfântul Simion va fi posomorânt, toamna va fi rea și oamenii nu-și vor putea aduna recoltele. Dacă va tuna în ziua cu pricina, toamna va fi lungă.
Înaintașii noștri țineau tradițiile cu strictețe și credeau în tot ceea ce le era transmis din bătrâni.
