Toți avem în minte un profesor care ne-a schimbat viața. Care a crezut în noi când nimeni altcineva nu o făcea. Silviu Iordache, candidat independent la președinția Consiliului Județean Buzău, îl are pe domnul Alin Burța, dirigintele său de la liceul B. P Hașdeu, din Buzău. A fost prima lui generație.
„Un profesor bun nu salvează un elev. Salvează generații întregi”, spune Iordache.
O meserie din ce în ce mai puțin atractivă
Realitatea din școlile românești este una dură. Profesorii sunt supraîncărcați cu sarcini birocratice, prost plătiți la începutul carierei și rareori apreciați pentru munca de zi cu zi. Un profesor debutant câștigă puțin peste salariul minim pe economie, iar mulți rămân blocați la venituri de 3.500-4.500 lei net, în funcție de vechime și specializare.
Un raport al Inspectoratului Școlar Județean Buzău, privind stare învățământului buzoian, identifică printre amenințările sistemului educațional „supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini și activități care nu sunt remunerate”. Profesorii sunt nevoiți să gestioneze situații pentru inspectorate, proiecte și tot felul de hârtii – în loc să se concentreze pe educarea elevilor.
„Nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni”, spunea recent Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Consecința? Cei mai buni pleacă. Iar cei care rămân o fac din pasiune, nu pentru recompense.
Premii doar pentru olimpiade – restul muncii, ignorat
În prezent, sistemul de recompensare a profesorilor este aproape inexistent. Stimulentele financiare merg aproape exclusiv către cadrele didactice care pregătesc elevi pentru olimpiade și concursuri. Ministerul Educației a premiat recent 179 de profesori pentru rezultatele elevilor la competiții internaționale. E un gest corect – excelența trebuie recunoscută.
Dar excelența nu apare dintr-o dată. În spatele fiecărui elev olimpic stau ani de muncă, răbdarea și dedicația unui profesor. Iar pentru fiecare copil care ajunge pe podium, sunt zeci de alții care au nevoie de aceeași atenție – chiar dacă nu vor câștiga nicio medalie.
Profesorul care rămâne după ore să explice din nou o lecție merită să fie văzut. Dirigintele care nu renunță la copilul cu probleme de acasă merită să fie apreciat. Învățătorul care face progrese cu un elev care abia citea la începutul anului merită să fie recompensat.
Nu doar excelența contează. Contează și munca de zi cu zi – cea care nu ajunge în presă, dar care schimbă vieți.
Ce poate face Consiliul Județean
„Veți spune: Consiliul Județean nu poate face nimic pentru profesori. Ba poate”, afirmă Silviu Iordache.
Și are dreptate. Consiliile județene din țară acordă deja stimulente financiare pentru performanțe școlare. Consiliul Județean poate decide alocarea unor fonduri pentru educație, trebuie însă să vrea să facă asta. Totul se stabilește prin hotărâre și printr-un regulament propriu
Iordache propune prioritizarea educației la nivel de județ: „Voi introduce stimulente financiare pentru profesorii care obțin rezultate în fiecare an cu elevii lor. Nu doar pentru cei de la olimpiade – ci pentru cei care fac treabă zi de zi, cu răbdare și pasiune.”
Mai mult decât bani
Dincolo de stimulente, Iordache vorbește despre recunoaștere și dialog. „Voi merge în școli – la oraș și la sate – să-i ascult pe profesori. Să aflu ce le lipsește, ce au nevoie ca să-și facă treaba bine.”
Pentru că problema nu ține doar de bani. Ține de respect. De a înțelege că în spatele fiecărui copil pregătit pentru viitor stă un profesor care a investit timp, energie și suflet.
„Dacă vrem copii pregătiți pentru viitor, trebuie să începem cu cei care îi formează”, concluzionează Iordache.
Este o lecție pe care, poate, am uitat-o prea repede după ce am ieșit din bănci.
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC
- Candidat independent SILVIU IORDACHE
- Alegerile locale partiale din date de 7 decembrie 2025
- CMF : 54250011
- Realizat de : Gheorghe A Alina-Florentina PFA
- “Notificare privind transparenta” www.silviuiordache.ro/notificare
