Planurile imobiliare și de transformare urbanistică a Pădurii Crâng au fost blocate definitiv, după două hotărâri majore pronunțate în 2025 de Curtea de Apel Ploiești, care au restabilit statutul de rezervație naturală protejată și au anulat proiectul de transformare în „pădure-parc”.
Redacția Știri din Surse Buzău o felicită public pe Haritina Crăiță, justițiabila din Buzău care a dat în judecată Primăria Buzău și Consiliul Județean Buzău, reușind prin acțiunile sale să oprească definitiv demersurile ce ar fi deschis pădurea către intervenții urbanistice și dezvoltări imobiliare.
Curtea de Apel Ploiești a întors complet deciziile autorităților
În 2025, Curtea de Apel Ploiești a pronunțat două soluții definitive esențiale pentru viitorul Crângului:
- a respins recursul Consiliului Județean Buzău și a restabilit statutul de rezervație naturală protejată al Pădurii Crâng;
- a anulat definitiv studiul și hotărârea Consiliului Local Buzău privind transformarea pădurii în „pădure-parc”.
Prin aceste hotărâri, instanța a anulat efectele deciziilor administrative din 2023 care scoseseră Crângul din aria protejată și eliminaseră laleaua de crâng dintre monumentele naturii.
Blocul de lângă Crâng, afectat indirect de sentințe
Publicația Știri din Surse Buzău a contactat-o pe Haritina Crăiță pentru a o întreba dacă oprirea construirii blocurilor din proximitatea Crângului are legătură cu deciziile Curții de Apel Ploiești privind statutul de rezervație.
„Eu nu am făcut în procesul meu referire la acel bloc, însă, prin toate sentințele există reținute în motivările instanței că Pădurea Crâng e rezervație și că trebuie respectate regulamentele ei. În acele regulamente se specifică obligația instituirii zonelor de protecție strictă, zone tampon. Zona tampon trebuie să aibă între 100–300 m. Acel bloc este la mai puțin de 100 m de pădure, care e rezervație, deci indirect are legătură.
APM, în urma faptului că le-am înaintat oficial sentințele, a pus în vedere Primăriei și CLM să revizuiască toate actele de reglementare. Autorizația acelui proiect a fost dată după septembrie 2022, cum indică APM, așa că ar trebui revenit și făcută evaluare de mediu, cum trebuia de la început și cum a fost ocolit să se facă.
Acel PUZ pentru acel bloc era mai vechi, i se indicase că este vecin cu Pădurea – rezervație și a fost pus în așteptare. Dar primarul, imediat ce a preluat Crângul și a avut alt arhitect-șef, a reluat și aprobat PUZ-ul fără să mai solicite aviz de la APM Buzău, iar în documentație nu mai apărea că se învecinează cu rezervația. A fost o lovitură dată prin ricoșeu, pe mine m-a interesat rezervația.
Am urmărit doar respectarea statutului și a regulamentelor rezervației, inclusiv în cazul celor 38 de căsuțe, care, dacă zona nu ar fi avut regim de protecție, s-ar fi transformat în viluțe de la 15 mp până la 250 mp, prin relocarea construcțiilor în alte amplasamente, conform Codului Silvic. Acestea au fost cele pe care le-am oprit”, a declarat Haritina Crăiță pentru publicația noastră.
„Eu am salvat Crângul prin sentințe definitive”
Haritina Crăiță a transmis și un punct de vedere amplu privind rolul său în procesele care au dus la anularea hotărârilor și la menținerea statutului de rezervație:
„Ca să nu mai las loc la speculațiile unora, eu am fost cea care a salvat Crângul prin ceea ce vedeți scris și prin sentințe definitive. Am pretenția ca atunci când mass-media pomenește de salvarea Crângului, numele meu să nu fie ocolit, ci menționat alături de al celorlalți care și-au adus contribuția, fiecare cum a putut, la salvarea lui.
Este singura «răsplată» pe care o cer după mai bine de trei ani de lupte de una singură prin instanțe cu un sistem în care autoritățile cu atribuții în protecția mediului au luat partea celorlalți. Pentru expertiza de specialist nu am cerut nicio răsplată, a fost darul meu pentru buzoieni, la fel ca timpul și banii cheltuiți în procese.
Ceea ce am susținut atunci, inclusiv despre listele roșii și statutul rezervației, a fost confirmat recent de studiul de fundamentare realizat de Academia Română prin Institutul de Biologie. Nu fac pe «deșteapta» și nu sunt lipsită de modestie, cum spun unii — este un adevăr demonstrat în instanță.”
Un proces care a blocat deschiderea către dezvoltări
Demersurile Haritinei Crăiță au vizat fundamentul juridic al schimbării regimului de protecție al pădurii — condiție esențială pentru proiecte urbanistice și investiții în interiorul sau imediata vecinătate a Crângului.
Fără aceste acțiuni în instanță, statutul de rezervație ar fi fost pierdut, iar planurile de transformare și valorificare imobiliară ar fi putut avansa inclusiv în zonele limitrofe.
Academia Română confirmă valoarea excepțională a Crângului
Importanța menținerii protecției este confirmată și de studiul Institutului de Biologie București al Academiei Române, care arată că Pădurea Crâng:
- adăpostește populații masive de lalea de pădure (specie vulnerabilă);
- conține specii rare precum Klasea bulgarica și Dianthus guttatus;
- păstrează stejari seculari de până la aproape 300 de ani;
- include habitat forestier rar la nivel național.
Concluzia cercetătorilor: Pădurea Crâng este „un refugiu important de biodiversitate”, iar protecția sa trebuie menținută și consolidată.
Redacția Știri din Surse Buzău transmite felicitări Haritinei Crăiță pentru curajul și perseverența de a apăra în instanță Pădurea Crâng, într-un demers civic cu impact major asupra patrimoniului natural al Buzăului.
Deciziile Curții de Apel Ploiești reprezintă o victorie pentru comunitate și pentru protecția mediului, confirmând că argumentele legale și științifice pot bloca proiecte cu impact asupra naturii.
