Foto: Opiniabuzau.ro

Buzău, un oraș cu o istorie bogată, este menționat ca fiind un târg și punct de vamă încă din 1431. Acesta se află pe Drumul Bogdanului, drumul comercial care lega Țara Românească de Moldova, iar strada principală a orașului, Drumul Târgului, făcea parte din acest drum important, conform buzau.net.

În anul 1525, în timpul domniei lui Radu de la Afumați, este atestată documentar Episcopia Buzăului, care devine reședința episcopală. Cea mai probabilă dată a înființării acesteia este anul 1500, în timpul lui Radu cel Mare.

În 1507, Buzăul este menționat pe o hartă a Lituaniei, Poloniei, Boemiei și Ungariei sub numele de Boză. La acea vreme, orașul era al patrulea ca mărime din Țara Românească și avea o importanță comercială semnificativă, fiind un aliat comercial al Brașovului.

La 1571 a fost construită Mănăstirea Banului, de Andronic Cantacuzino, iar în 1722 biserica a fost rezidită de Andreină, soția lui Șerban Cantacuzino. În 1884, la pictarea bisericii, a participat și Gheorghe Tattarescu.

În 1575, este atestat cel de-al doilea bazar din Țara Românească, iar orașul era format din patru părți principale: Episcopia, Mănăstirea Banului, Târgul Vechi și Orașul.

Un aspect interesant este legat de rețeaua de tunele subterane care legau Complexul Episcopiei de centrul orașului și de Parcul Crâng – la vremea respectivă, o pădure mare de lângă oraș. Rolul acestor tunele era de a stoca provizii și de a furniza o cale de acces și evacuare a cetățenilor în caz de pericol.

La sfârșitul secolului al XVI-lea, peste 18.000 de sârbi s-au stabilit în Țara Românească, iar câteva familii au venit în Buzău, concentrându-și casele într-o zonă de lângă râul Buzău. Această zonă poartă numele Sârbi și, mai târziu, mai mulți refugiați bulgari s-au stabilit în același cartier între 1790 și 1840.

RAPID SUPER SERVICE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *