Foto+Video| Din Buzău la Focul Viu – Un drum de coșmar

Fiindcă din fericire am prins o zi de weekend liberă, ne-am luat rucsacul și echipamentul de exploratori și am plecat într-o altă drumeție de relaxare. De data aceasta, am ales vizitarea Focului Viu de la Terca și parcurgerea tuturor obiectivelor importante de pe traseu. S-a făcut cred că mai bine de un an de când am fost ultima dată pe acolo și am rămas cu un gust neplăcut datorită drumurilor pur și simplu infecte. Doar minunata natură îți mai ia din amărăciune că în rest…

Pentru a ajunge la destinație, am intrat pe DJ 203K, fix în comuna Mărăcineni. Bineînțeles, noi am crezut postările din presa locală și am zis că situația s-a mai schimbat, dar am avut parte de o mare surpriză. De aici a început calvarul, iar starea drumului s-a mai ameliorat puțin în dreptul localității Beceni; in rest totul a fost dezastru. Excavările nu erau semnalizate, diferențe de nivel între asfalt, marcaje lipsă, găuri imense nesemnalizate și multă durere. La Săpoca nu mai era deloc asfalt. Au decopertat cine știe de când și au lăsat așa. Până la urmă care-i treaba? Noi plătim taxe peste taxe și ei se prefac că ne oferă condiții.
Trecem peste…mai o înjurătură, mai o glumă, m-am învățat cu răul și n-ar fi prima dată.

Din groapă în gaură și din evitat câteva accidente, ajungem în Mânzălești. Muzeul „Timpul Omului”, ne făcea cu ochiul, iar din câte văzusem pe internet, părea ceva interesant. Surpriza a venit și de aici fiindcă pe poartă era pus un lacăt și un afiș, pe care scria mare și frumos „Program Flexibil” și un număr de telefon, plus prețul de vizitare. Am preferat să nu deranjăm persoana responsabilă într-o zi de duminică și am mers în imediata vecinătate, unde se ridică straniul monument sculptat de natură, intitulat „Grunjul de la Mânzălești”. Noroc că se vede din stradă, că indicatoare nu cred că au fost vreodată prin zonă.

Fiindcă astăzi parcurgem și povestim doar drumul, iar în viitoarele postări mă voi opri la fiecare obiectiv, mergem mai departe spre Platoul Meledic.

Continuăm pe drumul județean, iar imediat după pintenul alb, va urma un podeț și se face un drum la dreapta, asfaltat recent. Nu există indicatoare aici, ci undeva mai în față pe vechiul traseu, dar acela este rupt de gropi. Din fericire, chiar dacă avem o singură bandă și poate fi dificil când se întâlnesc două mașini, stratul turnat ne face viața mai ușoară. Tot traseul până la platoul salin este cum trebuie și continuă prin satele din zonă.
Această rezervație naturală este o minunăție, iar priveliștea formată de formele de relief și satele parcă aruncate pe dealuri, este rar întâlnită. Aici este și cea mai mare peșteră în sare din Europa, iar Lacul Meledic ascunde multe povești. După cum am promis, revenim și detaliem, fiindcă e păcat să trecem cu vederea atâtea daruri de la Dumnezeu și nu aș vrea sa omit ceva.

Ne urcăm frumușel în mașină și ne continuăm ziua spre Terca.

Drumul este neasfaltat, carosabilul este extrem de deteriorat nu sunt indicatoare aproape deloc și se necesită multă prudență, mai ales dacă folosiți un autoturism normal, neechipat de teren acidentat.
Țineți drumul pietruit și urmați firul apei, până în dreptul unei pancarte ce vă indică „Focul Viu”. De aici trebuie să traversați râul Slănic pe un podeț de lemn, iar cărarea și câteva marcaje vă vor duce la destinație. Când ați ajuns pe cărare, în față, vă apare o casă părăsită, iar imediat în dreapta, puțin mai jos, este terenul cu limbile de foc.
Nu vă sfătuiesc să veniți în zonă când vremea nu este favorabilă, iar dacă aveți puțin timp la dispoziție, e păcat să vă opriți doar la Focul viu. Puteți explora dealurile din zonă, iar peisajul oferit este unul minunat, care vă face să uitați de tot ce ați întâmpinat să ajungeți până acolo.

Îmi pare rău că am fost nevoit să fac o postare doar pentru a descrie drumul și capcanele de pe el, dar atâtea obiective, din nefericire, sunt umbrite de incompetența autorităților.
Până acum, am prezentat în detaliu doar minunile lăsate de Dumnezeu, dar mă fac nevoit să detaliez puțin și traseele findcă mulți pleacă optimiști la drum și se izbesc de o realitate uneori imposibil de parcurs.
Vă salut, vă doresc o zi minunată și ma întorc cu detalii, imagini și filmulețe superbe, despre fiecare obiectiv de pe acest traseu.

Popescu Roberto George

-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *