OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Astăzi, vom face o incursiune în Ținutul Pietrei, mai exact pe meleagurile localității Năeni. Pentru a ajunge aici, mergi pe DN 1B, drumul care leagă Buzăul de Ploieşti, până în Săhăteni, unde virezi la dreapta și urmezi DJ 205B. După aproximativ 7 kilometri de mers până în centrul comunei, pe un drum distrus, că doar a ajuns marcă înregistrată treaba asta pentru România, mai ai de parcurs încă pe atât, dar de data asta pe un drum asfaltat, până la Biserica dintr-o piatră și Necropola Tracică.

Biserica se află la aproximativ 35 km de Buzău, în satul Vârf, pe dealul Colarea, cocoţată la circa 600 metri . Datorită acestei altitudini, lăcaşul de cult este vizibil de la o distanţă destul de mare. Aceasta este construită integral din calcar alb (travertin) de Năeni, adus din carierele aflate în imediata vecinătate, la aproximativ 100 de metri depărtare. Hramul bisericii este „Duminica Floriilor” şi se serbează cu o săptămână înaintea Sărbătorilor Pascale.


Sculptorul Gabriel Manole a avut minunata idee de a construi acest lăcaş de cult in vârful dealului si tot dânsul este cel care a contribuit la organizarea taberei de sculptură din apropiere.
Catapeteasma bisericii şi strana sunt din acelasi calcar alb, relativ moale și anume travertinul, lucru destul de rar întâlnit în ortodoxia europeană.
La fel ca vechile cetăţi, edificiul este imprejmuit de un zid măreţ tot de piatră, iar acest lucru, ca multe altele, contribuie la unicitatea locului .
Icoanele din pridvor sunt realizate dintr-un fel de ceramică pictată, într-o manieră bizantină, respectând interpretarea călugărului Dionisie din Furna. Culorile si stilul picturilor o să vă atragă atenţia încă de la intrarea in curtea Bisericii dintr-o piatră, iar acest lucru va oferi un plus de frumuseţe şi mai mare, făcând din vizita dumneavoastră o adevărată încântare şi o superbă experienţă.

La doar câţiva paşi, în apropierea gardului bisericii, vom descoperi două necropole din piatră.
Mormintele au fost sculptate in calcar, în urmă cu aproximativ 2600 de ani (500-600 î.e.n). Aici au fost înhumați tracii care locuiau în apropiere, în vârful dealului.
La săpăturile realizate în anul 1980, au contribuit arheologii Muzeului Naţional de Istorie şi cei de la Muzeul Judeţean Buzău. Pe lângă osemintele descoperite aici, aceştia au mai găsit vase de lut si o sabie achinaches persană.
Într-un mormânt a fost descoperită o urnă ce conţinea cenuşa rezultată in urma incinerării unui trac. Toate vasele de lut scoase la suprafaţă, conţineau melci, acesta fiind un obicei al tracilor din zonă, folosit la înhumare. Numărul melcilor indica rangul în societate al celui înhumat.
Obiectele găsite, plus plăcile de piatră de pe mormintele tracilor au fost duse si expuse la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău .

Părăsim necropolele tracice și ne îndreptăm spre peretele de calcar dinspre nord-vest, iar acolo vom urma poteca de pe la baza sa. La baza acestui perete descoperim câteva grote, despre care se spune că ar fi fost locuite în urmă cu 4 000-7 000 de ani.

Acest lucru stabilindu-se după vechimea uneltelor, a ceramicii şi a osemintelor descoperite în interior. Unele par a fi săpate de mâna omului, dar altele parcă sunt rezultatul mișcărilor provocate de natură. Pentru a ne documenta, am folosit și noi Sf. Google, așa că îmi place să cred că prin găurile acelea chiar au stat oamenii de grotă.

De la grotele preistorice ieşim deasupra, pe vârful cel mai înalt al Dealului Colarea şi vedem spre nord un platou, numit Dealul Tigoarea, pe care sunt expuse lucrările Taberei de sculptură.

Sub îndrumarea meșterului Manole, copiii talentați invățau să sculpteze în calcarul extras dintr-o carieră din apropiere, până în anul 1988, când această tabără a fost închisă. În 2009, la inițiativa primarului Marian Apostol, tabăra s-a redeschis. Un grup de elevi ai Liceului de Artă din Buzău, îndrumat de profesorii Ciprian Dominoski și Ana Pănăitescu a realizat aici, dintr-o gresie galbenă recent descoperită, un complex numit Dacologie. Copii care au lucrat la acest complex au varste mai mici de 14 ani.
De pe varful dealului Tigoarea pot fi admirate spre nord crestele munților Carpați, iar spre sud se vede Bărăganul. Numele dealului pe care sunt expuse sculpturile provine din grecescul „tegora”, care inseamna „loc sacru”. Acest loc, plin de creații artistice ce se îmbină perfect cu farmecul naturii este probabil cel mai bun mediu de gasire a inspiratiei artiștilor sculptori. Tot în această zonă găsim și carierele de piatră, de unde este extras calcarul.

Cariera de calcar de la Năeni a fost înființată prin anul 1960. De-a lungul vremii calcarul de Năeni a fost folosit la Casa Poporului, Metroul bucureștean, Podul de la Mărăcineni, Scaunele lui Dromihete din Zimnicea, iar lista poate continua.


Zona este superbă și pe lângă obiectivele pe care le puteți vizita, mai are și niște peisaje minunate, parcă desprinse din altă lume. Mai sunt multe de prezentat, așa că vom reveni cu detalii, în articolele următoare.

RAPID SUPER SERVICE
EMAG
RAPID SUPER SERVICE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *