E prima zi din Drăgaica anului 2022, dar ce-ar fi să ne întoarcem prin vara anului 1935 și să aflăm cum era pe atunci acest târg?

George Pâslaru, pe atunci director la un renumit ziar, a propus încă din 1935, ca acest târg să înceapă pe 12 iunie și să se termine 24 iunie. Nu știu care a fost motivul, dar această tradiție se păstrează și până în zilele noastre.

Acum mai bine de 72 de ani, Drăgaica se afla, ca și astăzi la marginea cartierului Poșta și a aeroportului.

Pentru a ajunge în acest târg eram nevoiți să traversăm livada lui Nanciu și grădinile sârbești.

„ Pentru noi, copiii, Drăgaica era un loc unde ne distram fără bani, cu burțile goale, cu pantalonii rupți în fund, confecționați de mama din cracii pantalonilor fraților mai mari, cu maieurile tăiate scurt pe măsura noastră de atunci, ce mai, o ținută de haimanale, ce uitaseră în acele de zile de tot.

Locul era altul. Acum, când aud ce e pe acolo îmi vine să mă iau cu mâinile de cap. Eu mi-l amintesc aievea: era plin de căluți de lemn (la acel moment pe noi ne fascinau), comediile aveau nevoie de spații largi, să nu care cumva să fie în vecinătatea altor mașinării asemănătoare sau în apropierea instalațiilor de la circuri, „Zidul morții”, bărcilor aeriene, cât ale Teatrelor. Și pe atunci se luau măsuri de protecție.

Sursa: Adevărul

Câteodată, ne strângeam mai mulți, și, pe înserat mergeam să „verificăm” aceste instalații. Îmi amintesc cum umblam prin ustensilele și lăzile lui nea Fane de la Valea Teancului, căci el era printre primii care poposeau la târg, iar de acolo strângeam te miri ce-uri: baloane sparte, coifuri de hârtie, goarne care cârâiau și câte și mai câte marafeturi atrăgătoare. Azi, poate că nimeni nu le-ar fi dat importanță, dar pentru noi, ele erau o adevărată comoară.

Grătarele din Drăgaică au fost dintotdeauna. Noi, pentru că nu aveam bani, ne mulțumeam și doar să mirosim mititeii și fripturile ce se preparau.

Generația mea și poate și cei mai mici decât mine își vor aminti desigur și de faimoasele duete dintre Mărioara și Vasilache, cât și de tinerii angajați doar pentru acea perioadă, ce le făceau reclamă și strigau cât îi ținea gura, doar, doar ne-or face să veni la spectacol.

O altă atracție de pe atunci era sigur, acea bilă pe care trebuia să o lovești cu un ciocan, ca să vezi cât de puternic ești. Nu se încumeta oricine la acel joc, ci doar cei care aveau mușchi.

Ploaia de vară făcea și ea parte din evenimentele târgului. Dacă nu-și făcea apariția în niciuna dintre aceste zile, parcă și farmecul dispărea. Ne uda până la piele, acea răpăială scurtă, dar intensă și pe care o simțeam că ne intră până în oase.

Nu o dată s-a întâmplat ca aceasta să ne strice distracția din acele puține zile, însă noi, nu ne-am supărat. În fond și la anul avea să fie o altă Drăgaică, nu?

Cu trecerea timpului, însă târgul nu a mai fost ceea ce-mi aminteam eu. El a căpătat un aspect negustoresc, în care produsele tradiționale au fost înlocuite cu boarfe de toate felurile.

Farmecul, ineditul și pitorescul, azi nu-și mai găsesc locul în acest târg. În locul parcului de distracție și divertisment au apărut multe dughene și tarabe în care amatorii sau negustorii ambulanți încearcă să-și vândă produsele de proastă calitate, multe kitsch-uri confecționate în grabă.

În copilăria mea, Târgul Drăgaica păstra forma ancestrală a obiceiurilor de altă dată. Aici, se aranjau căsătorii, înțelegeri și legături între județele țării.”

Azi, vă voi lăsa pe voi să spuneți cum vedeți Drăgaica.

RAPID SUPER SERVICE
EMAG
RAPID SUPER SERVICE

By Panait Elena

Zâmbeste! Viața e frumoasă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *