De ce cred că echipa PMP Buzău este în poll position la aceste alegeri – ANALIZĂ POLITICĂ

Valoarea unei echipe de candidați nu ține neapărat de brandul politic. Este importantă și sigla, fără doar și poate, pentru că îți poate da un procent bunicel încă de la start. Dar acest procent există doar în teorie. Exemplul cel mai bun în această privință ne este oferit de rezultatele filialei PNL Buzău.


Deși PNL a sărit binișor peste 30% la nivel național, la Buzău sunt mult sub 20% la alegerile locale. Nici la alegerile parlamentare nu-i văd prea bine. Au comis greșeala majoră, de începător, de a aduce pe lista candidaților pentru parlamentare oameni străini de Buzău sau personaje care au legături solide cu PSD-ul cu care, chipurile, se luptă PNL la Buzău. Claudia Benchescu, no name pentru buzoieni, argumentează că i se potrivește eticheta de ”buzoiancă” întrucât are bunicii dintr-o comună de pe la noi. Este la fel de buzoiancă precum Norica Nicolai, care nu a ajuns niciodată să fie apreciată sau votată de buzoieni, deși clama niște obârșii incerte prin Beceni, din partea soțului. Gabriel Avrămescu este buzoian doar prin naștere, însă acesta a părăsit Buzăul pentru mai multe funcții oferite pe filiera Cristi Bîgiu – Marcel Ciolacu, adică inima uselismului de factură buzoiană. Cum se face că taman acum, când sunt alegeri parlamentare și și-a negociat locul 1 pe lista PNL, și-a redescoperit dragostea de Buzău, alegătorii buzoieni pricep foarte bine. Despre Vlad Pufu nu spun nimic rău, pentru că suntem în aceeași breaslă. Dar nu pot să nu aduc în discuție faptul că trustul său de presă este principalul beneficiar al contractelor plătite de administrațiile PSD din Buzău după Revoluție, iar asta spune totul despre cât de adversar este PNL -ul de astăzi PSD-ului. Restul candidaților nu reprezintă mare lucru din punct de vedere al notabilității, poate cu excepția locului 2 de la Senat, ocupat de controversatul Viorel Holban, preotul/candidat care a pierdut categoric lupta la Primăria Râmnicu Sărat.


Lista PSD nu ne oferă surprize, pe locul 1 la Cameră figurând Marcel Ciolacu, un președinte al PSD comod pentru administrația Iohannis, iar pe locul 1 la Senat – un anume domn Romașcanu, cel care s-a umplut de ridicol atunci când a înjurat ziariștii ca la ușa cortului. PSD riscă prin nominalizarea lui Romeo Lungu pe un loc cu potențial eligibil pe listă. Deși ocupă un loc vizibil în mecanismul de organizare din PSD, Lungu nu a convins până acum prin prestațiile sale publice că are calitățile necesare unui parlamentar. Pe pesediști îi încurcă mult pandemia, pentru că starea de alertă le limitează posibilitățile de a a-și mobiliza electoratul la vot. De asemenea, este greu de crezut că primarii aleși ai PSD se vor mai mobiliza în aceeași măsură ca la alegerile locale.


Despre USR-PLUS nu sunt multe de spus la Buzău. Notez, totuși, că scorul obținut la locale este dezastruos și anunță un rezultat similar și la generale. Lista USR a fost impusă de la Centru, pe primul loc la Cameră figurând Emanuel Ungureanu, userist clujean cam certat cu conducerea de la București. Probabil parașutarea lui la Buzău, unde USR nu există, este o răzbunare atent cântărită de către Barna și ai lui progresiști.


Am ajuns la PMP Buzău, oragnizație care, spre surpriza tuturor, a obținut la alegerile locale locul întâi pe țară, cu un scor de circa 13%, mai mult decât dublul mediei naționale a PMP. Deputatul Adrian Mocanu și ceilalți lideri ai Mișcării Populare de la Buzău nu au comis greșeala de a se culca pe-o ureche și au mers pe strategia de a maximiza succesul de la locale. Asta se vede în modul în care a fost alcătuită lista candidaților PMP pentru alegerile parlamentare. În partea superioară a celor două liste, de la Cameră și de la Senat, observăm candidați cu notabilitate și rată bună de apreciere în rândul buzoienilor de dreapta. Altfel, la Camera Deputaților, pe lângă Adrian Mocanu, care a câștigat trei mandate de deputat până în prezent și care, din postura de președinte al PMP Buzău, a ridicat această organizație de la aproape zero la 13%, îi regăsim pe:

-Ioan Caton Mateeșescu, fost vicepreședinte al Consiliului Județean, una dintre vocile de dreapta foarte respectate în părțile noastre,

-Cecilia Manolescu, secretar de stat în Ministerul Muncii, fost vicepreședinte al CJ și inspector – șef al ITM Buzău, un profesionist cu influență în municipiile Buzău și, mai ales, Râmnicu Sărat,

-Ovidiu Anghel, director la Electrica, un adversar redutabil al PSD, care a obținut un număr foarte mare de voturi atunci când a candidat la Primărie, în 2016 (aproape 8000),

-Claudiu Corcodel, director al Liceului „Nicolae Iorga” din Nehoiu, doctor în matematică, un candidat cu priză în nordul județului.

La Senat, lista este deschisă de Dorin Bădulescu, senator al PMP, binecunoscut avocat și mediator buzoian, un lider de dreapta care nu mai are nevoie de prezentări speciale. Alături de Dorin Bădulescu, PMP propune pentru Senat nume foarte interesante, printre care îl regăsim pe Raul-Ioan Florescu, politician de dreapta cu ștate vechi, ales local și județean, un nume foarte cunoscut în politică și în administrație, dar și pe inspectorul școlar Mihaela Alexandru, un nume cu greutate în învățământul buzoian.

Programul propus de PMP în campanie este o altă cauză pentru care analiza politică evidențiază acest partid ca favorit la alegerile din 6 decembrie. Dacă pe materialele PSD găsești zeci de promisiuni fără nicio garanție de îndeplinire sau fără indicarea sursei bugetare, iar pe cele ale PNL tronează iluzia dezvoltării României, PMP a identificat un proiect de țară cu puncte concrete: punerea în opera a referendumului prin care românii au decis limitarea la 300 a numărului de parlamentari, tăierea pensiilor speciale pentru politicieni, alegerea primarilor și președinților de CJ în două tururi, stoparea tăierii pădurilor, alegerea Avocatului Poporului prin scrutin national sau, deloc de ocolit, legea anti-clan, o lege care să îi protejeze pentru prima oară pe români de clanurile infracționale.

Prognoza subliniată mai sus poate suferi în funcție de prezența la vot. De asemenea, modul în care vor evolua lucrurile în ceea ce privește măsurile de protecție luate în această perioadă, în care se raportează cifre-record de infectare cu noul Coronavirus, va cântări mult pe 6 decembrie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *