În comuna Năeni, aflată pe dealurile pitorești ale județului Buzău, tradiția încă respiră prin mâinile unui tânăr meșter popular. Numele său este Niță Mihai Bogdan, iar oamenii din zonă îi spun „Dacul”, pentru că fiecare obiect pe care îl creează spune o poveste despre strămoși și despre identitatea românească.
„Totul a început acum patru ani, pe vremea când făceam voluntariat la Satul Dacic. De acolo m-am inspirat, pentru că Năeniul este o zonă prinsă de tradiții și de o grămadă de puncte turistice legate de daci și de istoria noastră”, povestește el cu emoție.
Atelierul din inima satului Fințești
Într-un mic atelier, transformat într-un univers al simbolurilor dacice, Mihai lucrează opinci, curele, brățări, genți, costume și măști tradiționale. Toate sunt realizate manual, din materiale naturale, cu o atenție la detaliu care le face unice.
„Am început în primă fază cu opinci. La început am făcut opinci și am căutat de fiecare dată ca fiecare produs să spună o poveste despre locul unde suntem, de unde ne tragem. Tot ce fac oglindește zona noastră, peisajele și istoria care spun un singur lucru: că aici, pe aceste meleaguri, au fost strămoșii noștri daci”, spune el.
Deși are o dizabilitate, Mihai nu s-a lăsat niciodată descurajat. Din contră, meșteșugul a devenit forma lui de independență. „Este mai mult o pasiune. Un hobby care mă face să uit de faptul că am o dizabilitate și mă face să mă simt mândru că sunt diferit de ceilalți. Scopul meu este să fiu cât mai independent și să readuc în fața oamenilor obiceiuri și tradiții uitate”, mărturisește tânărul.
Măști vii și costume dacice
Produsele lui nu sunt simple obiecte, ci veritabile piese de patrimoniu. Cele mai căutate sunt măștile din blană, lucrate după tiparele strămoșilor. „Sunt singurul din țară care face modelul acesta de măști. Ele par cât mai vii și seamănă foarte mult cu cele vechi, purtate cândva la ritualuri de alungare a spiritelor rele. De acolo m-am inspirat”, explică Mihai.
Tot în atelier prind viață și costume dacice – de la opinci și chimire, până la pileusuri (căciuli dacice) și cămăși cusute manual. Alături îi este mama, cea care îi sprijină fiecare pas.
„Partea de șlefuit, partea de cântuit și de aranjamente e a mea. Îl ajut la costumele dacice și mai ales atunci când îl văd că se enervează și cedează, îi preiau o parte din sarcini. Eu fac și ciorapii de lână care se vând împreună cu opincile. Practic, aici totul se face manual”, spune femeia, cu mândrie vizibilă.
Suveniruri cu poveste
Meșterul nu s-a limitat la produse tradiționale. A creat și mici suveniruri care să ducă povestea locului mai departe: magneți cu Biserica dintr-o piatră, cu statuia zeiței Anaitis găsită la Năeni, sau cu Lupul Dacic, simbolul curajului și al unității.
„M-am gândit să fac ceva care să rămână amintire pentru turiștii care vin la noi în comună. Fiecare magnet, fiecare obiect are o poveste legată de istoria locului. Ne reprezintă și ne face cunoscuți”, explică Mihai.
O misiune pentru viitor
Astăzi, atelierul lui Mihai este mai mult decât un spațiu de creație – este o școală. Tineri din diferite zone ale țării vin să învețe tainele meșteșugului. „Pentru mine este o onoare să predau mai departe meseria asta. Am o ucenică de la Câmpulung care învață aici și mă bucur că cineva vrea să ducă tradițiile mai departe”, povestește el.
Chiar dacă drumul nu a fost ușor, fiecare târg, fiecare client și fiecare zâmbet primit i-au dat curajul să continue. „Am avut multe tentative să mă las, dar mama a fost mereu lângă mine și nu m-a lăsat să renunț. Astăzi mă bucur că oamenii redescoperă tradițiile și apreciază autenticitatea”, spune meșterul.
Într-o lume grăbită, unde obiectele industriale par să fi luat locul tradiției, Mihai Niță din Năeni ține aprins focul identității românești. În atelierul său, istoria dacilor nu e doar amintire, ci realitate vie, transmisă prin cusături, piele și simboluri care poartă cu ele rădăcinile neamului.
Acest „dac al zilelor noastre” arată că tradiția poate fi reinventată și dusă mai departe, atâta timp cât există pasiune, curaj și dorința de a nu uita cine suntem.
