Fabrica de geamuri din Buzău e pe lista lungă a exemplelor de privatizări dezastruoase. Colosul industrial care deținea titlul de cel mai mare producător de sticlă din sud-estul Europei, și care a ridicat nivelul de trai al buzoienilor, e astăzi o ruină. În emisiunea ”Culisele statului paralel”, Anca Alexandrescu a dezvăluit cum a șters statul datoriile care au îngropat firma și a vorbit despre privatizarea cu dedicație. 

Rețeta dezastrului s-a aplicat și în cazul acestei fabrici inaugurate în 1969, care asigura recipiente pentru băuturi, iar mai apoi geamuri pentru mașini, sticlă pentru cuptoare, lăzi și vitrine frigorifice. Cererea creștea de la o zi la alta, după 89, alimentată de creșterea posibilităților oamenilor de a-și achiziționa aceste bunuri, iar angajații credeau că uzina lor e de neclintit și viitorul părea tot mai promițător. Dar, chiar dacă la buza producției lucrurile se vedeau bine, pe hârtie fabrica aduna datorii. Pierdea contract după contract într-un mod aproape inexplicabil, susțin foștii angajați.

Un document datat din 31 august 2005, emis de Consiliul Concurenței, arată că statul român a servit pe tavă fabrica Gerom. În 2002 s-a mers iar pe formula ștergerii datoriilor, chiar înaintea privatizării. Un nonsens în viziunea economiștilor, ori un cadou făcut băieților deștepți, în viziunea poporului. Potrivit actului oficial de la Consiliul Concurenței, S.C. GEROM S.A. Buzău a beneficiat la privatizare din partea AVAS și a Ministerului Finanțelor de facilități la plată în cuantum total de 15 milioane de lei, din care:
– scutirea debitelor, a dobânzilor și penalităților de întârziere, în valoare de 7,5 milioane de lei ;
– conversia datoriilor în acțiuni, în valoare de 7,5 milioane de lei;
– eșalonare la plată, în valoare de 56.200 de lei, se arată în document.
(Sursă: Consiliul Concurenței, DECIZIA nr. 162 din 31.08.2005)

În actul citat se arată și motivele declinului. „Datorită lipsei resurselor pentru modernizarea fluxurilor tehnologice care aveau dotare la nivelul anilor 1980 – cu excepția instalației pentru parbrize duplex care era generație 1990 – societatea nu a fost selectată de către SC Automobile Dacia SA în paleta de furnizori pentru noile modele Solenza și Logan”.
Dacia era cel mai important client al Gerom.

86,21% din capitalul social al societatii GEROM a fost privatizat către IAMSAT PRODCONSTRUCT SA Pitesti, firma omului de afaceri Cătălin Bulf, în prezent lider al PMP Argeș și fost membru al Consiliului Județean, care în perioada ianuarie 2020 – aprilie 2021 a fost secretar de stat la Ministerul Energiei. Numele lui Bulf a fost asociat și cu declinul Foraj Sonde București și a fost menționat în raportul ONU „Petrol contra hrană”, dedicat încălcărilor embargoului impus Irakului.

La acel moment, societatea IAMSAT PRODCONSTRUCT înregistra datorii de peste 860 de milioane de lei vechi.
(DECIZIA nr.173/13.09.2005 http://www.consiliulconcurentei.ro/wpcontent/uploads/2005/01/decizii_2005_173.pdf (PAGINA 1 PCT 3)

Consiliul Concurenței a constatat că noul acționar majoritari al Gerom nu și-ar fi putut permite niciodată să implementeze măsurile de tehnologizare la care s-a înhămat prin contractul de cumpărare și astfel au transferat pachetul de acțiuni către SC HYSTRIA EXPERT SRL București, cu acționar principal un off-shore din Cipru și controlată, conform presei, de fostul vicepreședinte LukOil Nicolae Ciornîi, în tandem cu Valeriu Guma, fost deputat al PDM în Republica Moldova.

Consiliul Concurenței a constatat că noul acționar majoritari al Gerom nu și-ar fi putut permite niciodată să implementeze măsurile de tehnologizare la care s-a înhămat prin contractul de cumpărare și astfel au transferat pachetul de acțiuni către SC HYSTRIA EXPERT SRL București, cu acționar principal un off-shore din Cipru și controlată, conform presei, de fostul vicepreședinte LukOil Nicolae Ciornîi, în tandem cu Valeriu Guma, fost deputat al PDM în Republica Moldova.

În 2013, cel din urmă a primit pedeapsă cu închisoarea pentru fapte de corupție. Guma a fost condamnat pentru mituirea directorului general al Direcţiei Juridice din cadrul AVAS, cu suma de 400.000 de euro, pentru a-i determina pe funcţionari să aprobe menţinerea în vigoare a contractului de privatizare a unei firme la care era acţionar. Era vorba chiar despre Gerom, iar problema pe care o voia rezolvată cu șpagă era cea a nerespectării termenilor de modernizare și investiții la fabrica de geamuri, conform contractului cu statul român.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România l-a condamnat pe fostul deputat la 4 ani de închisoare cu executare, sentinţa fiind una definitivă. Dar în octombrie 2014, judecătorul delegat cu cooperarea internaţională de la Tribunalul București a luat decizia de a solicita Republicii Moldova recunoașterea și executarea sentinţei penale în cazul Guma, care era dat în urmărire internațională.
Un an mai târziu, Judecătoria Buiucani a transformat pedeapsa de 4 ani cu executare în patru ani de închisoare cu suspendare, motivând sentința prin faptul că basarabeanul este stâlpul familiei sale.
În 2017, fabrica de geamuri a intrat în insolvență, cu datorii de 11 milioane de euro. O parte din suma datorată către furnizori de Gerom provenea de la o spălătorie pentru vehicule de mare tonaj, Jet Wash MBG SRL, care încă din anul 2016 s-a înțepat la instalațiile de alimentare cu energie ale uzinei – titrează jurnaliștii de la Profit.net.

Mai mult, spălătoria auto care a închiriat spațiu în halele fostei fabrici a atras fonduri europene nerambursabile de aproape 200.000 euro prin Programul Operațional Regional și ar fi cumpărat echipamente IT de procesare de date, pe care le-ar fi dat în folosință pentru operațiuni de minerit de criptomonede.

O afacere uluitoare care arată cum se primesc granturi reale pentru a fi transformate în bani virtuali, dar și cum statul poate plăti facturi de electricitate uriașe pentru investitorii în criptomonede.

Ce este mineritul de bitcoin? O operațiune de securizare pentru tranzacțiile blockchain, explică specialiștii. La fiecare tranzacție validată cu ajutorul minerilor de criptomonede, aceștia primesc un comision. Pentru că banii virtuali nu au un sediu central sau o bancă, minerii de bitcoin au și rolul de a ține rețeaua vizibilă. Totodată, mineritul de acest fel nu poate fi realizat de amatori cu calculatoare obișnuite și cu conexiuni clasice la electricitate. Serverele sunt mari consumatoare de energie.

”Aici intrevin minerii profesioniștii, oameni care închiriază hale uriașe în care țin sisteme. După ce ai rezolvat problema spațiului și a ventilației, mai rămâne problema electricității. Cei care urmăresc fenomenul au văzut știri că un miliardar rus a cumpărat două centrale electrice numai ca să-și aprovizioneze halele lui de minerit”. (sursa: Buhnici.ro )

Spălătoria auto folosea o rețea intens consumatoare, conectată direct la instalațiile de alimentare cu energie ale Gerom, iar căpușarea a fost posibilă cu ajutorul fostei conduceri ale societății – susține Profit.ro, care a descoperit că Jet Wash MBG SRL este controlată de mama fostei directoare economice a Gerom.

În fața Tribunalului, fosta directoare economică a Gerom -Elisabeta Mărunțiș, care apare în acte oficiale drept „responsabil financiar” al Jet Wash MBG SRL, a declarat că societatea a generat venituri uzinei, dar și că acționarul majoritar al Gerom vrea să preia abuziv „activitatea IT” a Jet Wash MBG SRL.

Activitatea IT a spălătoriei a primit, în iunie 2018, un contract de finanțare de la Ministerul Dezvoltării, cu fonduri UE nerambursabile de circa 200.000 euro, prin Programul Operațional Regional.

Fostul administrator al Gerom SA, Cojocaru Eugen, a facilitat și el căpușărea uzinei de stat, încheind un contract de cesiune cu Jet Wash MBG SRL prin care a cedat spălătoriei auto linii electrice și alte echipamente de alimentare cu energie ale fabricii, cu putere instalată de 9 MW.

„Noul administrator special numit în 03.05.2018, ulterior numirii, a găsit societatea SC Gerom SA fără curent electric deoarece numitul Cojocaru Eugen a cesionat către societatea deținută în fapt de dânsul și doamna Mărunțiș, și anume JET WASH, capacitatea electrică și dreptul de proprietate asupra liniilor electrice. (…) De asemenea, tot prin încălcarea atribuțiilor sale de membru al Consiliului de Administrație, a închiriat la un preț derizoriu un spațiu din cadrul SC Gerom SA către aceeași societate administrată în fapt de dânsul și doamna Mărunțiș, contract ce, la fel, a făcut obiectul denunțării de către administratorul judiciar.”, se arată în dosarul aflat la Tribunal. (Sursă: Profit.ro)

Fosta directoare economică Elisabeta Mărunțiș se apără spunând că „dacă JET WASH era societate-căpușă a GEROM, direcția banilor ar fi trebuit să fie de la GEROM la JET WASH și nu invers. Din documentele contabile rezultă că JET WASH a plătit din datoriile GEROM și a reabilitat halele din surse proprii”, a susținut Mărunțiș,

Astăzi, în tabelul preliminar de creanțe al companiei figurează datorii totale de peste 125 milioane lei, cei mai mari creditori fiind entități juridice controlate de acționarul majoritar, cu creanțe însumate de circa 106 milioane lei. Foștii administratori Eugen Cojocaru și Elisabeta Mărunțiș apar ca având de încasat aproape 4,4 milioane lei.

Totodată, în dosarul aflat în judecată, se reclamă faptul că Jet Wash a produs un prejudiciu de 2,5 milioane de lei fostei farbici de sticlă, constând în curent consumat, dar și alte sute de mii de lei, constând în pagube aduse uzinei și dispariția unor transformatoare din patrimoniul Gerom. 

By Orjan Vlad Stefan

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Email: stiripesursebz@gmail.com Whatsapp: 0744270854

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *