„Trecut-au anii….” așa cum spunea Eminescu, dar eu tot ca în vremea liceului mă simt. Am același nod în gât, aceleași emoții pe care nu mi le pot ține pe deplin în frâu… și parcă mă văd scoasă la tablă acum pentru a conjuga verbul „être” sau poate că mă va pune să citesc și să traduc lecția, ca mai apoi, să discutăm pe baza textului cum să facem față oricărei decepții, cum să fim mai buni, cum să ne dezvoltăm un caracter frumos….cum să fim oameni! Nu era doar o lecție de limbă franceză, iar dumneaei nu ne preda doar o materie, ci ne pregătea pentru viață! Pentru mine doamna consilier diplomatic, Adriana Pietrăreanu, este de fapt, tot doamna mea de franceză din vremea anilor de liceu.
Luați-vă cafeaua, ceaiul sau paharul cu apă și haideți să descoperim: cum de Ambasada României în Regatul Belgiei are un succes răsunător în ceea ce privește evenimentele culturale, comunitatea unită și frumoasă de români de acolo, locurile pe care le putem admira și multe alte lucruri. Așa că…„Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”.
R: Cum se vede România din Regatul Belgiei?
A.P.: Se vede bine. Bruxelles, cu 184 de naționalități, este al doilea oraș cosmopolit din lume, după Dubai. 37% din populația orașului este de naționalitate străină Francezii și marocanii își dispută primul loc, urmați îndeaproape de români. În Belgia, 2% din corpul medical este de origine română. Avem compatrioți în toate domeniile, sunt multe asociații ale românilor, atât în Valonia, cât și în Flandra, – Arthis, EuropaNova, RoAth, Roeselare, Miorița, Vatra Lindburg, care sunt foarte active și care pun România într-o lumină favorabilă.
R: Ne puteți spune sumar ce face un consilier diplomatic?
A.P.: Depinde… Există consilieri diplomatici în domeniul relațiilor economice şi comerciale, apărare, afaceri interne, financiar-bancar…
În domeniul culturii, „tehnic”, consilierul diplomatic planifică, organizează, coordonează, controlează și evaluează activitățile care promovează cultura română în acord cu politicile culturale ale României. Ce fac eu? Identific și inițiez proiecte, le coordonez, mențin legătura cu invitații la aceste proiecte, cu comunitatea română și belgiană, asigur comunicarea publică și instituțională, întrețin relațiile cu media în vederea vizibilității proiectelor, reprezint misiunea la activitățile comune cu instituții europene.
Puține orașe se pot compara cu Bruxelles în ceea ce privește cosmopolitismul, cu greu se poate găsi un amestec mai variat de culturi, iar misiunea consilierului diplomatic cultural este foarte dificilă. Trebuie găsită o modalitate de a dialoga cu celelalte culturi, să reușești să-ți prezinți propria cultură. Promovarea culturii române în acest spațiu, ca acțiune complementară demersurilor politico-diplomatice, reprezintă o componentă foarte importantă a diplomației culturale românești.
R: În ultima vreme am tras cu ochiul pe la mai toate Ambasadele României, dar cea mai activă în promovarea culturii și a artiștilor naționali este Ambasada României în Regatul Belgiei. De ce credeți că este așa de bine primită tradiția și cultura românească în Belgia?
A.P.: Așa ne place și nouă să credem, dar mai sunt și alte ambasade care au activitate bogată. În Belgia, aceasta se datorează, în primul rând, unei foarte bune colaborări dintre Ambasada României și Institutul Cultural Român de la Bruxelles cu organizațiile românilor de pe tot teritoriul Belgiei, cu instituțiile europene, cu mediul academic, respectiv cu Universitatea Liberă din Bruxelles, cu Academia Regală a Belgiei și lista ar putea continua.
Este greu, trebuie să te adaptezi la medii culturale diferite, să ai „rezistența” unui program prelungit, evenimentele au loc seara, deci, de multe ori, programul începe la 9 dimineața și se termină la 10-11 seara. Trebuie să fii permanent gata să interacționezi cu oficialitățile, cu participanții, să răspunzi la întrebări, să le oferi informații care stârnesc interesul pentru cultura țării tale, mai ales celor care, poate, nu știu prea multe despre ea.
Relațiile cu autoritățile locale sunt foarte importante, să participi la evenimentele pe care ele le organizează pentru ca apoi să ai și tu acces la sălile de care dispun, să convingi că ai un mesaj de transmitere a unor valori. „Din cauza” ofertei culturale foarte mari, pentru a închiria o sală în vederea unui eveniment cultural, de orice fel, îți trebuie mulți bani, dar și o programare făcută cu foarte mult timp înainte.
R: Dacă vreun belgian v-ar cere să-i spuneți câteva cuvinte despre România, ce i-ați mărturisi? Credeți că ați putea să-l convingeți să ne viziteze țara și dacă da, ce recomandări ați avea pentru el?
A.P.: Mi s-a întâmplat de multe ori, nu numai de când sunt consilier diplomatic. Ca profesor la Colegiul Economic, în zecile de proiecte internaționale pe care le-am derulat, timp de decenii, în Europa sau Africa, cu sute de elevi, am convins foarte mulți oameni să încerce să cunoască România, să îi cunoască frumusețile naturale – Delta Dunării, Sinaia, Brașov, Sighișoara, București, marea, muntele, dar și oamenii. Foarte mulți au făcut-o. Am străbătut cu ei Buzăul în lung și în lat. Asta i-a făcut pe mulți dintre ei să realizeze proiecte minunate pentru Buzău: domeniul medical (înființare – Crucea Alb-Galbenă, cursuri de formare pentru medici și asistente în Belgia, reabilitarea Spitalului Județean), educație (cursuri de formare pentru profesorii de la Colegiul Economic, în Austria sau Belgia, proiecte pentru copii, dar și schimburi de elevi, participări la competiții sportive în Belgia), domeniul social (acțiuni de voluntariat, dotare – Fundația Sfântul Sava), domeniul economic (participări la târguri de profil).
R: Am văzut că ați avut activități diverse, de la expoziții ale portului popular, lansări de carte, târguri de mărțișor…, aproape că m-am pierdut printre evenimente. Dintre toate evenimentele, care vi s-a părut că a fost cel mai bine primit?
A.P.: Prin măsurarea statistică a unei serii de factori, inclusiv a exporturilor creative evidențiate prin rapoartele UNESCO, The Good Country Index a creat un clasament de 125 de ţări care contribuie la dezvoltarea culturală, la scară globală. Belgia face parte din top 10 al acestui clasament, fapt care duce la concluzia că nu e o misiune deloc ușoară să exporți produse culturale în spațiul Benelux. Întotdeauna pregătim minuțios agenda culturală, astfel încât ea să fie cât mai diversificată, să se adreseze unui public variat, cu grade diferite de educație, cu pretenții diferite. Imaginea și prestigiul creatorilor români sunt puse în valoare prin proiecte dedicate artei, colaborărilor academice, prin evenimente de dialog și co-creație, prin participarea la festivaluri de amploare ce beneficiază de o mare vizibilitate, în măsură să atragă un public european, internațional.
Lista proiectelor de mare succes este foarte lungă: Simpozionul Zilele de studii românești la Bruxelles (realizat împreună cu Academia Regală a Belgiei, Universitatea Liberă din Bruxelles, Ambasada României), „De ce iubesc România? – dialog literar Eric-Emmanuel Schmitt-Denisa Comănescu” (excepțională întâlnire cu cel mai „vânat” scriitor, mulți programatori de evenimente și l-ar dori ca invitat), participări ale artiștilor români la festivaluri de artă, de poezie, la festivaluri ale filmului și, nu în ultimul rând, concerte ale artiștilor români care au întotdeauna loc în săli arhipline: Irina Baianț, Adrian Nour, Andrei Tudor, Marius Preda, Alexandru Tomescu, Adrian Mantu, Violoncellisimo…
Să nu uit proiectele de țară: Anul Cultural Dimitrie Cantemir cu excepționalul concert Restitutio Cantemir, Anul Cultural Ciprian Porumbescu, Timișoara – Capitală europeană a culturii. Mare succes au cursurile de limba română. Inițiate în 2010, cursurile reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de continuitate ale institutului și contribuie la promovarea culturii și civilizației române prin intermediul cunoașterii limbii române.
Sărbătorirea unor personalități ale noastre prin proiecte dedicate: Brâncuși, Nichita Stănescu, Emil Cioran, Matei Vișniec, Norman Manea, Eugène Ionesco, IL Caragiale.
Mesajul pe care îl transmitem este să facem publicul internațional să descopere frumusețea tradițiilor autentice, dar şi modernismul României europene. Să îi facem să conștientizeze că nu există cultură mare vs. cultură mică, există doar cultură care trebuie cunoscută. Cu cât cunoști, te familiarizezi cu mai multe culturi, cu atât ești mai bogat spiritual. În context european sau global, cultura este un domeniu dovedit a fi definitoriu, un adevărat liant, indiferent de naționalitate, rasă, religie, și, de aceea, este necesar să ne prezentăm constant valorile.
R: Care eveniment v-a plăcut cel mai mult și ați dori să-l repetați?
A.P.: Eiii, aici intervine patriotismul local. Am reușit să realizez trei proiecte care prezintă Buzăul: *frumusețea tradițiilor autentice prin „Mărțișorul – simbolul primăverii la români; patrimoniul cultural imaterial UNESCO”, apoi *mândria noastră locală, dar și națională, Dumitru Dan, primul globe-trotter român prin „Ocolul lumii pe jos. Povestea celor 497 de opinci”, expoziție, prelegeri și proiecția filmului „Opinci”, și *proiectul „Ținutul Buzăului – Geoparc UNESCO”, în urma obținerii validării oficiale ca geoparc internațional UNESCO, fiind astfel recunoscut drept teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală. Acesta din urmă a presupus o expoziție în oglindă, una la Bruxelles și alta la Buzău, ambele având vernisajul în același timp. Toate aceste proiecte au fost realizate cu Muzeul Județean Buzău și Consiliul Județean Buzău, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Belgiei. Sunt multe de spus despre ele, au fost în Bruxelles, în Ath (Hainaut), în Roeselare (Flandra), au participat sute de persoane, au fost organizate ateliere de discuții cu elevi din șapte școli, au stârnit un interes deosebit, au fost prezentate în presa și televiziunea belgiene.
R: Cât de unită este comunitatea românilor din Belgia?
A.P.: După cum am spus, sunt multe asociații ale românilor, foarte active pe întreg teritoriul Belgiei. De asemenea, Ambasada României organizează foarte multe evenimente, simpozioane pe domenii, bazarul diplomatic, întâlniri ale personalităților din România sau români cu cariere de succes în Belgia cu comunitatea română, dar și belgiană. Există preoți români care, nu țin doar slujbe, organizează și activități pentru comunitatea românilor. Toate acestea au un rol catalizator. Sigur că nu există concordia absolută, dar, în general, putem vorbi despre „o înțelegere românească”. Dincolo de promovarea valorilor artistice, participarea la evenimente pe scena culturală internațională a creat contextul unor legături de natură diplomatică, economică, științifică și educativă. Este esențial să continuăm să fim prezenți, noi ca români, să susținem aceste schimburi în toate domeniile, pentru a contribui la comunicarea multiculturală. Și românii o fac bine.
R: Mi-ați fost profesoară de franceză în liceu și ați ajutat la formarea mea ca om. Trebuie să recunosc nu prea m-a pasionat franceza, dar de la orele dumneavoastră rămâneam cu ceva chiar dacă nu era neapărat legat de materia pe care mi-ați predat-o. Vă este dor de catedră?
A.P.: Da, categoric. Prima dragoste. Mi-a plăcut sa fiu profesoară, am făcut-o nu numai cu dragoste, am făcut-o cu pasiune. Poate că nu voi fi crezută, dar nu simțeam oboseala. Permanent, eram în căutare de noi modalități de predare, mai practice, mai puțin teoretice, diferențiate, de la clasă la clasă, chiar de la elev la elev, să-i învăț prin proiecte. Experiența mi-a arătat că fiecare dintre elevii mei avea ceva care putea fi apreciat, dezvoltat. Cred că asta a făcut ca în acei mulți ani, relația mea cu elevii să fie una deosebită, de respect reciproc. Elevul simte când este apreciat, chiar dacă ești sever și îi impui norme stricte; asemănările și diferențele dintre generații, nivelul de cunoaștere, de interes pentru învățare, de respect, schimbarea modului de predare, de evaluare, creșterea, uneori nejustificată, a notelor, și, poate, cel mai important, percepția asupra felului în care elevul este « catalogat », nu numai în funcție de notele pe care le obține, ci în funcție de „totul” pe care îl reprezintă. Cred că a fost abordarea corectă pentru că, acum, după ani și ani, foști elevi mă caută, îmi scriu, îmi cer un sfat. Câteodată, chiar mă „rușinez” de cuvintele lor prea mari, prea elogioase. Dar, sincer, mă și „umflu în pene” când îmi văd foștii elevi economiști, profesori, doctori, ingineri, avocați, polițiști, artiști, preoți, în România sau în lumea largă, dar și cei mai puțin „titrați”, realizați, pregătiți pentru a face față realităților vieții.
Amintiri sunt multe, mii de elevi care mă emoționează de fiecare dată când îi întâlnesc, fie fizic, fie on line, părinți recunoscători pentru „modelarea” copiilor lor în a-și dezvolta competențele și a-și forma deprinderile care să îi pregătească pentru provocările vieții.
Chiar dacă acum, în calitate de consilier diplomatic, lucrez la Bruxelles, un mediu multicultural prin excelență, și întâlnesc creatori care mă fac să fiu mândră că reprezint România, anii petrecuți în „școala mea, cu elevii mei” îmi lipsesc, îi rememorez adesea pentru că îmi dau o permanentă bunăstare sufletească.
R: Ce mesaj aveți pentru românii ce ar dori să viziteze în viitorul apropiat Belgia?
A.P.: Să o facă. Fără reținere. Sunt atâtea de văzut! Dar au nevoie de mai multe zile, sau să o facă de mai multe ori. Bruxelles: orașul cu bijuterii ale arhitecturii Art Nouveau, cu Grand Place – cea mai frumoasă piață centrală din Europa (așa zic belgienii, dar este frumoasă, într-adevăr), cu Atomium, simbolul orașului, cu zeci de muzee, cu instituțiile europene, cu parcurile minunate, de fapt adevărate păduri. Celelalte orașe la fel de atrăgătoare, Bruges, Anvers, Gent, Namur, Mechelen, Louvain, Dinant, Durbuis.
Belgia are cel mai mare număr de castele pe kilometru pătrat din lume. Ciocolata, cele peste 800 de feluri de bere, cartofii prăjiți, gauffre merită gustate. Sau, să vină la festivalurile celebre, Tomorrowland – cel mai mare festival techno din lume, Gent festival – cel mai mare festival cultural din lume. Și multe, multe altele.
R: Din moment ce Belgia se află printre țările cu un nivel ridicat de trai, ce credeți că fac belgienii diferit față de noi, românii?
A.P.: Cred că disciplina. Au fost disciplinați prin lege. Ca în orice societate, există oameni mai educați și mai puțin educați, dar legea este aceeași pentru toți. Și amenzile pentru nerespectarea ei sunt foarte mari.
Iar acestea fiind spuse, călătoria noastră culturală prin Regatul Belgiei a luat sfârșit! Mulțumim din suflet doamnei Adriana Pietrăreanu, consilier diplomatic și director-adjunct al Institutul Cultural Român – Bruxelles, pentru amabilitatea de-a ne răspunde la întrebări. Îi dorim cât mai multe proiecte de succes și-i transmitem calde salutări, de acasă, de aici de la Buzău!