Astăzi, 30 noiembrie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, pentru că el a fost primul care a acceptat chemarea lui Iisus Hristos de a deveni apostol. Sfântul a început prin a predica Evanghelia în Asia Mică. De acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri.
Potrivit tradiției, Sfântul Apostol Andrei, după primirea Sfântului Duh, a propovăduit în Bitinia și în toate zonele de pe coasta Mării Neagre, dar a ajuns și în Cherson și Rusia. De-a lungul vieții sale, el a dus cuvântul lui Dumnezeu în Sciția cea Mare, Sciția Mică (Dobrogea), în Sinopi, în Miotia, s-a întors în Tracia și și-a găsit sfârșitul în Patras. Pedeapsa pe care a primit-o a fost moartea prin răstignire, dar a considerat că este nedemn să fie răstignit la fel ca Domnul Dumnezeul său, astfel încât el a implorat să i se facă o cruce de forma diferită. Astfel, s-a ajuns să fie răstignit pe o cruce în forma de X. Sfântul Andrei a fost răstignit, în orașul Patras, lângă Corint, pe o cruce în forma de X (Crux decussata), căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”, scrie crestinortodox.ro
Tradiții, superstiții și obiceiuri
În mai multe zone ale țării, gospodinele atârnă usturoi sau ung porțile, ușile și ferestrele, precum și grajdurile animalelor, pentru a ține la distanță spiritele malefice. Acest usturoi va fi utilizat în anul următor pentru a trata diferite boli, pentru a proteja împotriva spiritelor și pentru a atrage un partener de viață, după ce a fost binecuvântat și păstrat la icoană. Totodată, se fac descântece pentru droburi de sare, care sunt îngropate în apropierea grajdurilor și apoi sunt scoase în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite pentru hrana animalelor în scopul de a le feri de ghinioane.
Fetele care doresc să-și găsească ursitul pun busuioc sfânt sub pernă, pentru a-l vedea în vis, folosesc tehnici precum „făcutul cu ulcica” cu un vas de lut nou, cărbuni aprinși și incantații magice sau privesc într-un pahar cu apă „neîncepută” la miezul nopții, lăsând o verighetă sfințită să cadă în el.
În anumite regiuni, există credința că destinul poate fi văzut dacă o fată se așează goală între două oglinzi, ținând în mână o lumânare.
O altă tradiție legată de grâu spune că fetele care doresc să afle cu cine se vor căsători ar trebui să așeze 41 de boabe de grâu sub pernă, iar persoana care le va fura grâul le va deveni soț.
Câți români își sărbătoresc onomastica
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, în România sunt 535.919 bărbaţi cu numele de Andrei sau derivate şi 435.380 de femei cu numele de Andreea sau derivate.
Sursa foto: Basilica.ro
