Închisoarea de la Râmnicu Sărat, denumită „Puşcăria izolării totale” sau „Închisoarea tăcerii”, a fost una dintre cele mai dure închisori comuniste. Aceasta a depăşit, prin regimul sever aplicat cu religiozitate de călăii totalitarismului roşu, celebrele închisori de la Aiud, Gherla sau Suceava. A fost cel mai oribil loc de detenţie pe care l-au inventat comuniştii.
Prin metodele folosite s-a dovedit a fi o barbarie incredibilă, iar dacă deţinuţii politici ar fi avut o Golgotă, atunci ea s-ar fi numit Râmnicu Sărat.
Construcţia penitenciarului a început în 1899, abordând un stil neoclasic şi neogotic, realizat după modele britanice şi franceze şi a funcţionat sub denumirea deArestul Preventiv. Construcţiile şi amenajările ce pot fi văzute şi astăzi datează din perioada interbelică, doar sârma ghimpată fiind înlocuită de comunişti, între 1948-1949, cu zid.
Aici au fost întemniţaţi cei 1200 de ţărani după reprimarea răscoalei din 1907, iar în 1938 au fost încarceraţi capi ai mişcării legionare, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu.
După anul 1945 în cele 32 de celule ale închisorii au fost aduşi miniştri din perioada guvernului Antonescu, fruntaşi PNŢ, generali ai armatei române, intelectuali de marcă. De asemenea, au fost izolaţi Vasile Luca, Titel Petrescu şi Lucreţiu Pătrăşcanu, pentru ca în 1957 să fie transferaţi aici de la Sighet Corneliu Coposu, Ilie Lazăr şi Ion Diaconescu. Tot în închisoarea de la Râmnicu-Sărat şi-a aflat sfârşitul, în 1963, şi Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc, al Partidului Naţional Ţărănesc şi ministru, în mai multe rânduri.
În perioada 1955-1963 comandantul închisorii a fost Alexandru Vișinescu, condamnat ulterior 20 de ani, pentru crime împotriva umanităţii.Potrivit memoriilor lui Ion Diaconescu, comandantul Alexandru Vișinescu obișnuia să intre peste deținuți în celule, ca să îi arunce de pe paturi. Loviturile preferate ale lui Alexandru Vișinescu erau cele cu biciul. De asemenea, pedepsele cele mai grave erau aplicate personal de acesta.După desfiinţarea inchisorii , comandantul Vișinescu a fost transferat la Ploiești.Pe data de 05.11.2018, în spitalul închisorii Rahova, torționarul a murit la vârsta de 93 de ani.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă, în mod oficial, în aprilie 1963 şi a fost folosită drept depozit. În 2007, a fost trecută din administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (devenit ulterior IICCMER).
În urma un mail trimis la institutul amintit mai sus, am primit un răspuns oficial şi se pare că „Temniţa tăcerii” este inchisă pentru reabilitare şi nu poate fi vizitată din cauza pericolului existent.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat, una din temnițele cele mai de temut ale României Interbelice şi României Comuniste, unde a murit liderul țărănist Ion Mihalache şi a fost închis Corneliu Coposu, a fost lăsată în stadiu de degradare, deşi era plătită o firmă de consultanţă, informează gazetaramniceana.ro .
Într-un raport privind situația Penitenciarului Râmnicu Sărat, aflat în administrarea IICCMER, se arată faptul că, între 2015 și 2018, IICCMER a cheltuit peste 1,8 milioane de lei pe studii și lucrări de proiectare, care nu s-au concretizat în investiții, conform unui raport al Curții de Conturi.
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), a publicat pe 2 februarie un raport, în care arată că între 2018 și 2020, nu a fost făcută nicio acțiune în cadrul proiectului de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat
În ciuda faptului că imobilul de la Râmnicul Sărat se află în administrarea IICCMER de 13 ani, situația la începutul anului 2020 se prezenta astfel:
– nu exista nicio persoană responsabilă de proiectul reabilitării Penitenciarului Râmnicu Sărat;
– în perioada 2018-ianuarie 2020 nu a fost întreprinsă nicio acțiune aferentă proiectului;
– în bugetul pentru anul 2020 nu au fost solicitate fonduri şi, implicit, nu exista nicio sursă de finanţare pentru proiectul reabilitării penitenciarului sau pentru realizarea de documentaţii în acest sens;
– erau expirate certificatul de urbanism, autorizațiile de demolare şi expertizele , semn al faptului că în perioada 2018-ianuarie 2020 nu a existat nicio preocupare în acest sens;
La începutul anului 2020, începe clarificarea situaţiei, care a fost afectată, printre altele de: lipsa unui responsabil de patrimoniu și a unui responsabil de proiect. Nu s-a efectuat inventarierea anuală în cadrul IICCMER din anul 2016.
Proiectul de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost gândit și întocmit pentru finanțarea prin fonduri europene nerambursabile, care vizeazau conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Problema lipsei de eligibilitate a IICCMER în vederea obținerii unei finanțări din fonduri europene, precum și gradul redus de eligibilitate al cheltuielilor cu construcțiile noi din proiect, au condus la adaptări și acțiuni care au prelungit termenele de execuție și au generat degradarea monumentului istoric.
În cazul documentației de reabilitare, restaurare și punere în valoare, cu toate că s-au obținut avizele necesare, nu s-a solicitat emiterea autorizației de construire. Acest fapt a dus la expirarea autorizației de desființare a construcțiilor parazitare din incinta monumentului istoric, dar și la expirarea certificatelor de urbanism, și automat, a tuturor avizelor obținute sau a expertizelor întocmite în anul 2016.
Lipsa finanțării (pe fondul încadrării eronate a proiectului pe axa 5.1) și prelungirea perioadei de întocmire a documentațiilor a dus la degradarea monumentului istoric, fapt ce a obligat IICCMER să întocmească documentația de intervenție de urgență și să execute, în anul 2017, intervenții de urgență pentru limitarea degradărilor. Cu toate acestea, s-a constatat că nu există un proces verbal de recepție la finalul lucrărilor, ci doar un proces verbal de recepție la terminarea parțială a acestora. Precizează IICCMER în raport.
La nivelul IICCMER, în anul 2020 s-au luat următoarele măsuri:
– a fost sesizat Secretariatul General al Guvernului (ordonator principal de credite) în legătură cu neregulile constatate în gestionarea lucrărilor la Penitenciarul Râmnicu Sărat;
– ulterior, s-au solicitat fonduri pentru intervenţia de urgenţă asupra acoperișului penitenciarului și s-a primit, o finanţare de 100.000 lei;
– s-au făcut demersuri pentru reobținerea autorizaţiei de demolare a construcţiilor parazitare (în momentul de față, solicitarea IICCMER se află în analiză la Ministerul Culturii);
– s-a achiziţionat documentaţia pentru Autorizaţia de demolare și s-a obţinut Certificatul de Urbanism aferent;
– s-a iniţiat achiziţia unui sistem de monitorizare video pentru imobilul din Râmnicu Sărat;
– de asemenea, s-a iniţiat activitatea de identificare a posibilelor modalităţi de finanţare a proiectului (în valoare totală de aprox. 50 milioane lei).
În consecință, având în vedere aceste nereguli, IICCMER a sesizat Curtea de Conturi, care a efectuat la IICCMER o activitate de audit, în perioada noiembrie-decembrie 2020.
Conform propunerii Curții de Conturi, în urma constatării faptului că s-au efectuat cheltuieli în sumă de 1,8 milioane de lei cu nerespectarea principiului bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice), IICCMER va demara o cercetare administrativă pentru stabilirea întinderii prejudiciului total produs la nivelul IICCMER și se va recurge la recuperarea acestuia în condițiile legii.
Reabilitarea Penitenciarului Râmnicu Sărat și transformarea imobilului în muzeu de interes național rămâne unul dintre obiectivele fundamentale ale IICCMER. Pentru anul 2021, IICCMER a solicitat deja suma de 600.000 lei, fonduri care vor fi alocate intervențiilor de urgență la acoperișul închisorii.
Sursă: gazetaramniceana.ro

[…] Închisă a rămas în continuare și nu cred că se va deschide prea curând. Bani au fost băgați… […]
[…] Închisă a rămas în continuare și nu cred că se va deschide prea curând. Bani au fost băgați… […]
[…] Cheltuieli de 1,8 milioane de lei pe studii și lucrări de proiectare, nefinalizate în investiții […]