Profesorul doctor Gheorghe Miu, buzoian din comuna Padina, este autorul unei cărți care se anunță de referință pentru spațiul academic românesc. Lucrarea sa de doctorat, rodul unei munci de patru ani de zile, are aproximativ 600 de pagini, cât 3-4 teze de doctorat la un loc. A participat la un concurs organizat de Editura Mega în anul 2022 și a câștigat, lucrarea sa fiind selectată pentru publicare. Cartea beneficiază deja de păreri avizate foarte favorabile în mediul academic. Cartea „Satul românesc din Câmpia Buzăului de la colectivizare până la sfârșitul regimului comunist” aduce la lumină cazuri documentate, mai puțin cunoscute, de rezistență pasivă în fața comunismului, cum ar fi cel al unui țăran din Câmpia Buzăului care a refuzat colectivizarea până în 1989.
Reporter: Cartea dumneavoastră tocmai a fost lansată la Bookfest în București. Dar aveți ceva special pregătit și pentru publicul buzoian?
Da, astăzi 27 mai cartea a avut o primă prezentare în cadrul târgului Bookfest de la București. Cartea a fost prezentată la standul editurii Mega, care de altfel a și tipărit-o, fiind prezentată de un expert în domeniu, în cercetarea istorică a comunismului rural, a colectivizării, este vorba de doctor Cosmin Budeancă, cercetător al IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), o persoană avizată în domeniu și care a prezentat cartea în termeni laudativi, prezentând-o ca o carte de referință pentru domeniul respectiv, ceea ce m-a onorat, deci am fost chiar plăcut surprins de aprecierile domnului Cosmin Budeancă. Este doar un început, urmează o lansare a cărții la Universitatea București, aici ocupându-se profesorul coordonator al tezei mele de doctorat, domnul profesor Bogdan Murgescu. Lansarea de la Universitate va avea loc în cursul lunii iunie în acest an. Dar până atunci o să răspund la întrebarea dumneavoastră, pentru publicul buzoian: da, pentru publicul buzoian vor fi două manifestări legate de această carte despre comunismul rural buzoian și anume: mai întâi pe 7 iunie este programată o manifestare la Centrul Cultural Alexandru Marghiloman, sala de la Iazul Morilor, ar fi prima lansare la nivelul județului Buzău, la nivelul Buzăului, a acestei cărți. Da, a fost perfectată această lansare din timp, pe 7 iunie, într-o zi de miercuri, orele 12. A doua manifestare care se va desfășura la Buzău va avea loc tocmai în august, în zilele de 20-24 august 2023, cartea va fi prezentată, sub patronajul IICCMER în cadrul Școlii de Vară de la Râmnicu Sărat. Este vorba de fosta închisoare aparținând sistemului concentrațional comunist de la Râmnicu Sărat; acolo periodic are loc o Școală de Vară și voi fi onorat cu prezența în acest an și cu prezentarea cărții mele despre satul românesc din perioada 1962-1989.
Prof. dr. Gheorghe Miu
Reporter: Ce a însemnat pentru dumneavoastră experiența de a scrie o carte despre regimul comunist? Ați descoperit informații neașteptate sau șocante?
Ce pot spune: în primul rând că a fost inedită experiența de a cerceta arhivele. Pentru a scrie această carte am făcut mii de fotocopii, în cadrul unor arhive locale, mă refer la arhivele primăriilor din satele din Câmpia Buzăului, dar și arhive regionale, mă refer aici la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Buzău, Arhivele Județene Buzău, Arhivele Județene Prahova. De asemenea a trebuit să merg și în alte locații, la Brăila de exemplu, pentru a fotocopia fondul arhivistic al IAS-urilor din județul Buzău și de asemenea, la București, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, fonduri referitoare la agricultura socialistă la Buzău, la regiunea Ploiești, pentru că zona cercetată, zona Câmpiei Buzăului, a făcut parte la un moment dat din regiunea Ploiești, organizarea administrativă din anii 50-60. De asemenea am folosit pentru această lucrare surse arhivistice inedite provenind de la CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), am primit pentru o perioadă atestatul de cercetător acreditat la CNSAS și am avut acces la dosare ale Securității cu referire la zona cercetată, la Câmpia Buzăului. Lucrarea prezintă chiar și un studiu de caz referitor la activitatea represivă a Miliției și Securității din satele Câmpiei Buzăului. Cât de neașteptate și șocante au fost aceste informații? Da, am descoperit cu stupoare că în satele Câmpiei Buzăului au fost funcționale în perioada comunistă rețele informative ale Securității Statului, case conspirative, deci o organizare malefică, care depășea puterea de imaginație a cuiva care nu a făcut o astfel de cercetare. Da, ce a fost neașteptat și șocant: să descopăr că de fapt Miliția avea funcție de Securitate în satele din Câmpia Buzăului, șefii de post, lucrătorii de Miliție cum se numeau atunci, erau de fapt ofițeri ai Securității, centralizau notele informative primite de la agenții informatori, de la rețelele informative. Deci, într-un cuvânt, Statul Socialist a administrat cu mână forte satele din Câmpia Buzăului și asta s-a întâmplat după anul 1962, după realizarea colectivizării, controlul și acțiunea represivă fiind definitorii pentru Partidul Stat și atitudinea pe care acesta a avut-o față de satele din Câmpia Buzăului și locuitorii acestor sate.
Prof. dr. Gheorghe Miu
Reporter: Ce le-ați spune tinerilor de astăzi despre comunism? A fost un lucru bun sau un lucru rău?
Răspunsul este foarte clar: comunismul a fost un regim totalitar, de tristă amintire, care a fost aruncat la coșul de gunoi al istoriei. Nu există comunism bun sau comunism rău, doar comunism. A fost un lucru malefic. În ciuda acelui efort de modernizare, acelei tehnologii de modernizare, pe care, după modelul sovietic, comunismul a implementat-o în satul românesc și mă gândesc aici la electrificare, la colectivizare, la industrializare, toate acestea sunt dovezi ale unei modernizări programate, planificate, pe care regimul comunist a făcut-o în satul românesc în general, nu numai în Câmpia Buzăului. Numai că eșecul a fost notabil, decalajul dintre lumea rurală și urbană nu a fost înlăturat și mai ales decalajul dintre România și Europa civilizată, Europa occidentală. Sunt indicatori ai dezvoltării economico-sociale care au rămas defavorabili României până la sfârșit, până în anul 1989. Da, comunismul între alb și negru, sunt suficiente dovezi că acest sistem a fost o pagină neagră din istoria noastră. Comunismul a distrus civilizația vechiului sat românesc, a distrus țărănimea ca structură socială. Cu siguranță România ar fi cunoscut modernizarea și ar fi făcut progrese însemnate, însă în mod firesc, în mod natural, fără această modernizare programată, propagandistică, a regimului comunist.
Prof. dr. Gheorghe Miu
Reporter: Și-a revenit satul românesc de câmpie după experiența comunismului, sau reminiscențele se resimt și astăzi?
Satul românesc nu își va mai reveni niciodată după experimentul comunist. Scopul malefic al comunismului a fost atins. A fost creat omul nou, itermediar aș spune, țăranul cooperator care și acesta, biologic, este în curs de dispariție în mediul rural. Da, experimentul comunist a fost unul malefic, așa cum spuneam, o inginerie socială distructivă care a dus la dispariția țărănimii ca structură socială, țărănimea fiind esența neamului românesc, să nu uităm că la începutul colectivizării țărănimea reprezenta 70-80% din populația României. Da, satul românesc nu și-a revenit și nu își va reveni niciodată pentru că așezămintele, așa cum le numea renumitul etnolog Ernest Bernea, așezămintele civilizației vechiului sat românesc au fost pulverizate, au fost distruse de experimentul comunist. Reminiscențele se văd, se simt și astăzi și constituie drama acestui popor, a poporului român, un popor de țărani dezrădăcinat de un experiment agresiv care i-a lezat posibilitatea de a se dezvolta firesc, natural, după al doilea război mondial. Referitor la reminiscențe, la consecințe, da, aici ar trebui să devoalez că intenționez să urmez această cale a cercetării, în sensul de a descoperi ce s-a întâmplat după colectivizare, colectivism, mai precis ce s-a întâmplat după 1989 și mă refer aici la decolectivizarea marcată de legea funciară din 1991, desființarea CAP-urilor (Cooperative Agricole de Producție) și tot ceea ce a urmat în mediul rural românesc până către 2007, după care începe o altă etapă și anumea aceea a integrării europene, până într-acolo încât astăzi discursul oficial nici nu mai folosește termenul țăran, ci vorbește de fermieri, fermieri care accesează fonduri europene, într-o lume rurală care și-a pierdut identitatea.
Prof. dr. Gheorghe Miu
Reporter: Ce considerați că aduce nou cartea dumneavoastră în mediul academic din România?
Da, atunci când am susținut teza de doctorat în septembrie 2021, am fost avizat de membrii comisiei că va fi o carte de referință. Eu, sub imperiul emoțiilor, al necunoscutului, am evitat să privesc prea sus. Dar ceea ce mi s-a spus atunci se pare că se adeverește și cercetători care vin exclusiv din zona cercetării și mă refer aici la moderatorul care a prezentat astăzi cartea, domnul Cosmin Budeancă, cercetător IICCMER, a confirmat ceea ce membrii comisiei mi-au sugerat atunci că va fi o carte de referință în domeniu. Deci semnalele ar fi pozitive, în continuare însă cartea trebuie promovată în mediul academic și trebuie cunoscută, trebuie citită în ultimă instanță, iar oamenii de specialitate își vor da cu părerea, vor emite un verdict. Eu sper, entuziasmat de momentul de astăzi, sper ca această lucrare să fie bine primită. Urmează și alți pași, așa cum spuneam, va fi o lansare la Universitatea din București, într-un mediu exclusiv academic, după care cartea va fi lansată la Râmnicu Sărat, în cadrul Școlii de Vară organizată de IICCMER. Vom vedea, în lunile următoare, în anii următori în ce măsură această lucrare va constitui o piesă din acest angrenaj al reconstituirii trecutului istoric, mai precis al reconsituirii comunismului rural, colectivismului din satele socialiste.
Prof. dr. Gheorghe Miu
Doctorul Cosmin Budeancă, director general IICCMER, a vorbit în termeni laudativi despre această carte la lansarea de la Bookfest:
Această carte ne ajută să ne înțelegem trecutul, chiar dacă multe din elementele care sunt specifice pentru zona Buzăului le regăsim și în alte părți, în zonele de câmpie în special unde a fost colectivul, a fost SMT-ul (Stațiunea de Mașini și Tractoare), GAC-ul (Gospodărie Agricolă Colectivă), IAS-ul (Întreprindere Agricolă de Stat), ș.a.m.d.; dar ne ajută să înțelegem ansamblul pentru că multe sunt elemente de similitudine, sunt și multe diferențe. Însă și aceste diferențe dau notă de originalitate lucrării. E o carte pe care o recomand fără nici o rezervă, e o carte care în mod cert pentru viitorii cercetători care se vor aplica asupra acestui subiect va fi una de referință.
Dr. Cosmin Budeancă, director IICCMER
Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu notează în prefața pe care a scris-o pentru cartea buzoianului Gheorghe Miu:
Lucrarea de față îmbogățește substanțial cunoștințele noastre despre realitățile economice și sociale din timpul regimului comunist. Contribuțiile punctuale la cunoașterea istorică sunt prea numeroase pentru a fi enumerate în această prefață; rămâne deci cititorilor bucuria de a le descoperi. Mă voi referi însă la două categorii de contribuții care au o valoare mai generală pentru ansamblul istoriei României în timpul regimului comunist. Ambiția autorului a fost aceea de a defini un „bilanț al modernizării comuniste, cu accente pozitive și negative, constructiv și distructiv. Prin cercetarea sa asupra celor trei comune din Câmpia Buzăului, în care a documentat și multe dintre elementele pozitive ale evoluției economico-sociale din perioada studiată, domnul Miu a ajuns la concluzia că politicile regimului comunist au vizat mai mult întârirea controlului statului asupra lumii rurale și creșterea producției agricole decât asigurarea modernizării și ridicării nivelului de trai al locuitorilor; această concluzie este întărită de constatarea absenței măsurilor concrete pentru a contracara încetinirea creșterii economice și apoi efectele crizei anilor ’80. Prin aceste concluzii, domnul Miu confirmă ideea Alinei Mungiu-Pippidi și a lui Gerard Althabe că „modernizarea satelor socialiste nu a fost un proces natural, firesc, intervenția regimului comunist asupra civilizației vechiului sat românesc fiind una brutală și artificială”. … Aici se cuvine să menționăm un alt merit important al lucrării elaborate de domnul Gheorghe Miu. Prin structura sa tematică detaliată, ca și prin bogăția informațiilor pe care le-a introdus în circuitul științific, acest volum reprezintă un model pentru studiile viitoare asupra lumii rurale din timpul regimului comunist, ca și o ștachetă înaltă, pe care alți cercetători sperăm să se ambiționeze să o depășească.
Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu
Vă invităm să vă întâlniți cu autorul, profesor doctor Gheorghe Miu, din comuna Padina, județul Buzău, miercuri 7 iunie de la ora 12 în sala de la Iazul Morilor a Centrului Cultural Alexandru Marghiloman. Este un buzoian cu care ne putem mândri!