Ministerul Mediului a aprobat în luna mai 2025, uciderea a 664 de capre negre, justificând decizia prin „controlul efectivului”. În realitate, acest „control” este o industrie de lux: vânătorii străini și locali plătesc între 900 și 3.500 de euro pentru un exemplar, iar pachetele organizate de asociațiile de vânătoare ajung și la 4.000 € pe zi. Pentru mulți, trofeul contează mai mult decât viața unei specii care a supraviețuit secole întregi în Carpați.
ONG-urile de mediu avertizează că populația reală de capre negre din România ar fi de doar 4.000–6.000 exemplare, nu de aproximativ 8.000, cum raportează autoritățile. Cu toate acestea, cotele de vânătoare cresc an de an, fără studii solide și fără o strategie de conservare. Parlamentul a respins chiar și inițiativele legislative de a scoate capra neagră de pe lista speciilor vânate, alegând să închidă ochii în fața presiunii industriei cinegetice.
Capra neagră este una dintre cele mai emblematice și mai fragile specii ale Carpaților, dar azi este vândută la bucată. În loc să fie protejată ca o comoară naturală, e tratată ca un bun de lux pentru cei care își permit să plătească prețul.
Lumea privește în altă parte
În timp ce 664 de capre negre urmează să fie ucise în numele profitului, atenția publică este absorbită de scandaluri mondene, bârfe online și subiecte irelevante care fac rating. Puțini se întreabă de ce dispare tăcut o specie care ar trebui să fie simbol al patrimoniului nostru natural.
Trăim într-o lume unde clickbait-ul și „trendurile” pe TikTok au devenit mai importante decât protejarea mediului. Se discută despre vedete și mizerii politice de zi cu zi, dar nu despre faptul că biodiversitatea Carpaților – unică în Europa – e sacrificată pentru trofee și bani.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune
Cât mai valorează o capră neagră? Dar atenția și responsabilitatea noastră față de natură? Când vom înțelege că, odată pierdută, această specie nu va mai putea fi adusă înapoi?
Sursa foto: Dan Dinu
