Buzău, oraș vulnerabil la cutremure: 44 de clădiri cu risc seismic și doar 5 adăposturi operative

Municipiul Buzău se confruntă cu un risc seismic ridicat, având 44 de clădiri vulnerabile și doar 5 adăposturi de protecție civilă operative. Deși există fonduri guvernamentale pentru reabilitare, administrația locală avertizează că este necesară o reexpertizare tehnică, o procedură costisitoare.

Imobile vechi, risc ridicat

Potrivit listei actualizate la 1 martie 2005, municipiul Buzău are 44 de clădiri expertizate tehnic, cu regim de înălțime variind de la parter până la 10 etaje. Cele mai vechi imobile, construite încă din 1880, se află pe strada Cuza-Vodă, iar cel mai nou este un bloc din Cartierul Micro V, ridicat în 1978, conform unui articol publicat de jurnalistul Florin Zafiu în AGERPRES.

Pentru anul 2025, Guvernul a alocat 7,5 miliarde de lei pentru expertizarea și consolidarea clădirilor vulnerabile, dar procesul este greoi.

„Sunt o mulțime de obligații care sunt ale proprietarilor. Noi încercăm să includem 8 blocuri din centru în programul de reabilitare, dar costurile sunt mari. Avem nevoie de reevaluări deoarece expertizele mai vechi nu mai sunt valabile. Am obținut finanțare pentru 30 de blocuri, suntem în faza de licitație și sperăm ca procedura să decurgă normal”, a declarat primarul Constantin Toma pentru AGERPRES.

Siguranța instituțiilor publice

Pe lista imobilelor cu risc seismic se află și clădirea Detașamentului de Pompieri Râmnicu Sărat, care va fi reabilitată integral. „Era o clădire expertizată cu risc seismic, iar colegii noștri vor fi relocați în containere pe perioada lucrărilor. Ne așteptăm ca noul sediu să fie gata într-un an și jumătate, maxim doi ani”, a precizat inspectorul șef ISU Buzău, Mihail Loren Pascu.

Buzăul, zonă de risc seismic major

Datele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) arată că județul Buzău este monitorizat prin 10 stații seismice, aflându-se la intersecția a trei plăci tectonice.

„Plăcile tectonice continuă să se ciocnească, iar Carpații se ridică încă. Zona Vrancea-Buzău rămâne una dintre cele mai active seismic din lume”, a explicat vulcanologul Răzvan Popa.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut un impact major asupra orașului. 1.900 de clădiri au fost avariate sau distruse, inclusiv 300 de școli, grădinițe și instituții socio-culturale. „Atunci s-au prăbușit Cinema Moldavia și Școala Sanitară. Au fost evacuate 1.752 de familii, iar 18 persoane și-au pierdut viața”, a declarat istoricul Marius Constantinescu.

Doar 5 adăposturi de protecție civilă funcționale

ISU Buzău avertizează că municipiul are doar 5 adăposturi operative dintr-un total de 52, cu o capacitate de 6.841 de persoane. „La nivel județean există 3 puncte de comandă, dintre care doar 2 sunt funcționale. A fost aprobat un plan de aducere în stare de operativitate a adăposturilor, dar lucrurile se mișcă greu”, potrivit ISU Buzău.

Măsuri pentru prevenirea dezastrului

INCDFP are în derulare mai multe proiecte pentru monitorizarea cutremurelor, inclusiv sistemul ShakeMap și Seisdaro, care ajută autoritățile în luarea deciziilor de intervenție rapidă. „Estimăm timpii de intervenție pentru salvatori și oferim soluții pentru reducerea riscurilor seismice”, a precizat INCDFP.

Deși autoritățile declară că sunt pregătite pentru un eventual seism major, realitatea din teren arată vulnerabilități semnificative în infrastructura municipiului Buzău. Lipsa fondurilor și birocrația pot transforma orașul într-un punct critic în cazul unui cutremur puternic.