Buzău – oraș martir. Adevărul gol-goluț, eroii și „revoluționarii” (2)

Deşi cuplul Ceauşescu fusese arestat cu o zi înainte şi toată lumea se aştepta ca revoltele să se încheie, baia de sânge a continuat. În acea zi, România a intrat sub spectrul unei ameninţări cu care nu se mai confruntase în trecut – terorismul. Panica s-a declanşat în noaptea de 22 spre 23, după anunţul făcut de crainicul televiziunii naţionale: „Trei camioane pline cu terorişti se pregătesc să ia cu asalt aeroportul Otopeni. Interveniţi de urgenţă!”

În zorii zilei de 23 decembrie 1989, 82 de soldaţi au fost chemaţi de la Câmpina să întărească paza aeroportului Otopeni. Acolo însă, cele trei camioane au fost întâmpinate cu focuri de armă. 40 dintre tineri au fost seceraţi de gloanţele trase de alţi militari, care i-au luat drept terorişti, iar ceilalţi au fost luaţi prizonieri.

La Buzău, Revoluția din decembrie 1989 a început în seara zilei de 22 decembrie. Un număr de 47 buzoieni au murit în urmă cu 31 de ani. 25 dintre aceştia au murit pe raza judeţului Buzău iar ceilalţi 22, în Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Târgovişte şi Timişoara.

Pe fondul isteriei create în acele zile, cum că teroriştii au fost activaţi pentru a apăra regimul Ceauşescu, militarii trăgeau în tot ce li se părea suspect. Cei mai mulţi buzoieni au murit răpuşi de rafalele celor care au primit arme, nu puţini la număr şi unii sub influenţa băuturilor alcoolice, dar şi ale militarilor în termen, slab instruiţi, în locul instrucţiei ei fiind trimişi la muncile câmpului.

Alţi buzoieni, militari sau studenţi, se sacrificau pe meleagurile altor judeţe. Numai în luptele de la Aeroportul Otopeni au murit cinci buzoieni: Grigore Florin, militar în Târgovişte, paraşutiştii Traian Ilieş şi Laurenţiu Purcherea şi elevii de la Câmpina, Cătălin Patulea şi Viorel Samoilă.

„Televiziunea Națională, atacată de teroriști”

Vizată de presupuşii terorişti a fost şi Televiziunea Naţională. De acolo, Ion Iliescu anunţa arestarea lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu, chiar dacă aceştia fuseseră prinşi cu o seară înainte. Tot prin intermediul televiziunii, unul dintre crainici anunţa că s-a luat legătura cu Ambasada Sovietică de unde s-a primit promisiunea de ajutor imediat.

Televiziunea Română este un alt punct de pe harta Revoluţiei, unde numeroşi buzoieni şi-au dat viaţa. Râmniceanul Costel Dan a fost împuşcat în timp ce urca un rănit într-o salvare. Daniela Fercu a murit la vârsta de 25 de ani, împuşcată în tâmplă.

La fel a murit şi Petre Caraliu, care plecase să apere televiziunea. Pe troiţa ridicată acolo se mai află numele unui alt buzoian, Stănică Vâlculescu, mecanic la uzinele 23 August.

Teroriștii, un inamic invizibil

„Despre teroriști se făceau afirmații, descrieri, atât la televiziunea și radioul public, cât și în presa scrisă. Se transmiteau manifestanților acest tip de mesaje tocmai în scopul de a-i deturna de la ideile pe care le aveau ei ca revoluționari: opiniile anticomuniste s-au transformat rapid într-o solidaritate antiteroristă. S-a dat alarmă de luptă de război în decembrie 1989 și a fost menținută până în ianuarie 1990. Toți alergau după un inamic invizibil. Era un inamic invizibil deoarece, până la ora actuală, nu am reușit, mai bine spus, nu avem din punct de vedere al probelor nici un terorist dovedit în sensul legii”, a declarat general-magistrat Dan Voinea, într-un interviu.

„În manualul de Istorie de clasa a XII-a, despre Revoluție sunt 19 rânduri”


GERMINA NAGÂŢ, cercetător CNSAS, invitată la Digi 24: Un manual de Istorie de clasa a XII-a. Unul dintre ele, sunt trei. Despre Revoluție cred că sunt 19 rânduri. „Încercările lui Ceaușescu de a riposta cu ajutorul forțelor represive sau prin organizarea unui miting la București nu au dat rezultat în fața revoltei generale. Dictatorul a părăsit Capitala la 22 decembrie fiind capturat la Târgoviște. Puterea a fost preluată de Consiliul Frontului Salvării Naționale, avându-l drept președinte pe Ion Iliescu”. Acum urmează partea cea mai importantă. „Au urmat câteva zile de confruntări interne soldate cu numeroase victime”. Nu se spune câte, „nu contează” câte… Cifra e… „un detaliu”… Continuă apoi: „Circulația unor informații neverificate a creat confuzie, provocând haos în luarea deciziilor”, atenție… „Forțe necunoscute numite teroriști au atacat instituții publice, unități militare, televiziunea etc. Motivându-se că atacurile teroriste urmăreau să-i elibereze pe soții Ceaușescu, nucleul de putere care se crease a decis executarea celor doi foști conducători”.

Asta învață copii la școală. Este incredibil, am rămas stupefiată! Ce înseamnă „nucleu de putere”, forțe necunoscute”? Cifra morților, a răniților nu există nicăieri. Este aproape o insultă. Asta se rezolvă intrând în programa școlară cum trebuie, cu persoane care chiar știu ce fac acolo și care nu au sfieli din-astea, să vorbească despre Revoluția română din 1989. Există 26 de kilometri de arhivă care descriu represiunea și trec și de momentul 22 decembrie. Nu-i posibil așa ceva!

Sursa – Gandul

Va urma…

Surse – TVR1, Digi24, StirideBuzau, Romulus Cristea – „Revoluţia Română. Mărturii Şi Documente” (Cărți și lucrări de specialite, Colecții de reviste și ziare).

SESIZEAZĂ FAPTELE DE CORUPȚIE!

Popescu Roberto George

-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *