Astăzi se împlinesc 9 ani de la moartea poetului buzoian Ion Nicolescu

Astăzi, 17 februarie, se împlinesc 9 ani de la moartea poetului buzoian Ion Nicolescu. Supranumit „poetul artiștilor avangardiști din anii 70”, Nicolescu este autor al unor versuri cântate de Nicu Alifantis sau de Florian Pittiș, un poet apreciat de Ion Barbu sau de Al. Piru.

Celebrul Nicu Alifantis mărturisea că îi datorează lui Ion Nicolescu succesul la public de care a beneficiat la începutul carierei muzicale.

„Ne-am cunoscut în 1975, într-unul dintre spectacolele Cenaclului <Flacăra>. El a scris versurile unor cântece mai vechi de-ale mele, cum ar fi <Rococo>, care se găsește pe albumul <Voiaj>, apărut în 1995, apoi <Imn (Trăiască România)> și <Cântec (Țara noastră-i țara noastră)>, care se găsesc pe single-ul editat împreună cu Florian Pittiș în 1979. Excepțional poet. (…) Trebuie să recunosc că este poetul grație căruia am căpătat cea mai mare popularitate cântându-i poezia”, declara Nicu Alifantis.

Sursa – Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

Născut la data de 10 ianuarie 1943, Nicolescu a fost numit de regretatul Marin Ifrim „ultimul mare poet romantic român”, un poet care „era considerat un nou Labiș”. O boală ciudată i-a curmat avântul, afectându-i mintea și transformându-l într-un om care cutreiera zilnic străzile Buzăului cu ochelari de soare și o cameră de luat vederi.

„Un homeless, dormind pe unde apuca, mai ales în trenuri pe ruta Bucureşti-Buzău sau, vara, Bucureşti – Neptun, staţiune unde găsea adăpost la Casa Scriitorilor. A trăit în ultimii 20 de ani din ajutor social permanent acordat de USR şi din mila unor binevoitori pe care îi tapa de sume modice”, spunea scriitorul Horia Gârbea.

În februarie 2012, cel care era mai mereu prezent în public la evenimentele Bibliotecii Județene s-a prăbuşit pe caldarâm, chiar lângă zidul liceului Hasdeu pe care îl absolvise cu multe decenii în urmă. Suferea de diabet și de plămâni. Aflat pe patul de spital Ion Nicolescu a fost susținut de un grup de scriitori buzoieni.

Pe 17 februarie 2012, după aproape trei săptămâni de spitalizare, Ion Nicolescu murea lăsând în urma sa o operă prea puțin cunoscută și o poveste de viață impresionantă.

„Mă cunoașteți lume/ ăla-s care scrie/ ăla ce-ndulcește/ lemnul de sicrie/ ăla ca deșteptul/ și ca arabescul/ suflet de cămilă/ionnicolescu”, se descria poetul buzoian.

Sursa – Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

A absolvit Liceul „B. P. Hasdeu” (1961) și a urmat cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1962-1968) și s-a pensionat la doar 25 de ani din cauza sănătății precare. În urma sa râmân multe volume.

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău deține şapte dintre ele: „Ironice” (1970), „Retorica” (1975), „Vox populi, Vox Dei” (1979), „Voi de colo, de la Biarritz” – roman (1979), „Scrisori de serviciu” (1982), „Odele pământului pârjolit de iubire” (1986), „Mioritiada” (reeditare 2009), pe care vă invităm să le citiți.

Sursa – Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

Popescu Roberto George

-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *