„ Am și eu, ca tot omul, un loc de obârșie și acela este Buzăul, cu apa lui pe care o cântă Benone Sinulescu”, așa cum îi plăcea să zică lui Mihai Florea.

Azi se împlinesc 93 de ani de la nașterea omului de teatru și publicistului Mihai Florea.

Acesta a văzut lumina zilei la data de 11 martie 1929, în cartierul „Mihai Viteazu”, pe strada Ion Constantinescu, numărul 12 din Buzău.

La acea vreme, mica noastră așezare era predominant populată de ceferiști, nici tatăl, Ilie, nu s-a abătut de la regulă, cu toate că nu a trăit mult pentru a-și vedea fiu realizat.

Mihai a fost mezinul și singurul băiat al familiei Floarea. Publicistul urmează liceul militar al Mănăstirii Dealul. În 1948 se întoarce la Buzău pentru a-și da examenul maturității la liceul B. P. Hașdeu.

A absolvit Facultatea de filologie în 1956, dar își îndreaptă pașii către artă, devenind cercetător științific la Institutul de istorie a artei din cadrul Academiei.

În tot acest timp, va publica articole, studii, recenzii pe la diverse reviste, precum și cărți monografice de specialitate.

„ Scurta istorie a teatrului românesc” apare în anul 1970. Micro sinteză este prima de acest fel, ce prezintă fenomenul teatral pe teritoriul țării noastre.

Nimeni nu se aștepta ca un tânăr ce putea cu ușurință să ocupe un post de profesor de limbă și literatură română să ajungă un excelent prezentator.

Mihai Florea va fi „vocea” emisiunilor: „ Cine știe câștigă”, „Dialog la distanță”, „Steaua fără nume”, și „Floarea din grădină”, aflate în grila de programe a Radioteleviziunii Române, din perioada 1960-1977.

Pentru a nu uita niciodată această experiență, omul de teatru va cuprinde toate trăirile sale ca prezentator în cartea „ Prietenii mei concurenții”.

Mai jos vă voi reaminti câteva dintre operele lui Mihai Florea.

ISTORIA TEATRULUI: „Eufrosina Popescu”, „Matei Milo” și „Scruta istorie a teatrului românesc”.

PROZĂ (PUBLICISTICĂ): „ Drumuri și condeie” , „ Turism cu manualul de literatură” , „Prietenii mei concurenții”.

SCENARII RADIOFONICE: „Gheorghe Asachi”, „Ion Eliade Rădulescu” , „Constantin I. Nottara” , „Eufrosina Popescu” , „Costache Caragiale” și „Constantin Aristia”.

Își pierde viața în urma unui accident de automobil în apropierea orașului Azuga. Este înmormântat în Cimitirul Evanghelic Luteran din București.

By Panait Elena

Zâmbeste! Viața e frumoasă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *