Ai auzit de „jucatul la recuperare”, „Gambler Fallacy” sau de „urmărirea pierderilor”? Îți spun ceva aceste expresii? Ei bine, pentru că orice idee este exprimată mai bine printr-un exemplu, vom folosi un personaj imaginar, Andrei, pentru a explica despre ce este vorba.

Andrei pariază un bilet pe zi, iar week-end și în zilele în care se joacă meciuri în cupele europene, poate să joace chiar și 4-5 bilete pe zi. Pariorul nostru urmărește meciurile interesante din Premier League, La Liga, Serie A și Superliga și răsfoiește zilnic știrile sportive. Totodată, are și câteva site-uri cu analize și predicții pe care le consultă în mod regulat.

După ce a jucat ani de zile în cartier, din 2020, Andrei a migrat online și joacă la Realbet, la fel ca și alte sute de mii de români. Pentru că mănâncă fotbal pe pâine, pariorul tinde să mai împuște câte un bilet din când în când, dar are și perioade mai lungi în care este ocolit de noroc.

Andrei nu are o strategie foarte clară de pariere și nici nu urmează o metodă clară de gestionare a mizelor, ci joacă mai mult bazându-se pe instinct și pe fler. Mizează, în general, în 20 RON și 50 RON pe bilet. Atunci când nimerește câteva câștiguri într-un interval foarte scurt, are tendința de a paria câteva zile cu mai multă lejeritate, fără să mai petreacă la fel de mult timp pentru a analiza partidele, deoarece se află sub influența victoriei. Totuși, această practică este destul de contraproductivă.

Marea problemă apare însă atunci când câștigurile se lasă așteptate pentru multă vreme. Mai exact, dacă pierde câteva meciuri din cauza arbitrilor, din cauza unor cartonașe roșii, din cauza unor penaltiuri marcate sau ratate, din cauza unor goluri marcate în minutele de prelungire sau din cauză că echipa pe care a mizat a ochit de 3 ori bara într-un meci, Andrei începe să se frustreze. Știind că este priceput la sport, se gândește că nu mai are cum să fie ocolit de noroc pentru multă vreme și de aceea, în dorința de a-și recupera pierderile, începe să crească miza și să parieze pe meciuri din campionate pe care nu le cunoaște.

Cu alte cuvinte, nu mai are astâmpăr, până când nu mai joacă un bilet, care să-i poată aduce înapoi tot ceea ce a pierdut. Și cum se știe că „graba strică treaba”, aproape de fiecare dată, această strategie este falimentară. Astfel, Andrei își golește banca în câteva ore și apoi se gândește să mai depună alți bani.

Principala greșeală aici este că Andrei nu tratează pariurile doar ca pe un hobby și speră la mai mult. Din acest motiv, nu se poate poate distra la maxim, iar uneori chiar ajunge să se frustreze.

Soluția pentru a gestiona astfel de situații este urmarea unei strategii clare de money management. Andrei ar trebui să-și stabilească un buget lunar pentru pariuri, care să nu fie mai mare de 10% din totalul veniturilor sale lunare și să se asigure că nu joacă bani de care nu se poate lipsi. Apoi, ar trebui să-și aleagă o strategie de gestionare a mizelor și să o respecte.

În cele din urmă, atunci când prinde o serie ghinionistă, Andrei trebuie să accepte faptul că înfrângerile fac parte din joc și că sunt normale, chiar și pentru cei mai buni pariori din lume. Așadar, ar fi bine să accepte pierderile și să nu se mai gândească la ele, ci la următoarele meciuri importante care se vor desfășura în campionatele pe care le monitorizează.

By Orjan Vlad Stefan

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Email: stiripesursebz@gmail.com Whatsapp: 0744270854

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *