Reporterbuzoian.ro – Soluție finală, într-unul dintre cele mai răsunătoare procese ale deceniului! Magistrații Curții Supreme au admis apelurile declarate de DNA și de cinci dintre cei 12 inculpați din dosarul retrocedărilor ilegale de pădure de la Gura Teghii. Astfel, în urma rejudecării, s-au aplicat următoarele pedepse:

  • Fostul prefect de Buzău Paul Beganu a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare.
  • Fostul prefect Mariana Buleandră a primit 4 ani și 6 luni de închisoare în loc de 5 ani și jumătate.
  • Fostul șef al ITRSV Focșani, Alexandru Lefter, a scăpat cu 3 ani de închisoare cu suspendare și interzicerea unor drepturi.
  • Constantin Anton, care avea în primă instanță de achitat 3 ani de închisoare cu executare, a fost achitat.
  • Liliana Panaete de la Primăria Gura Teghii are o pedeapsă de 3 ani de închisoare și interzicerea exercitării anumitor drepturi pe o durată de doi ani.
  • Gheorghe Ceteraș trebuie să ispășească o pedeapsă de 10 ani și 8 luni de închisoare.
  • Avocatul Cosmin Vasile a primit cinci ani de închisoare cu executare.
  • Fostul judecător Neculai Toader a fost condamnat la 6 ani și 6 luni de detenție.
  • Eduard Moiseanu  – 4 ani de închisoare cu executare,
  • Administratorul societății Forestiera Ardeleană, Gheorghe Poenaru: 2 ani și jumătate cu suspendare.

Iată soluția dictată luni, 6 iulie, de magistrații Curții Supreme, într-unul dintre cele mai răsunătoare procese pe care le-a avut Buzăul, în ultimii ani:

”Cu majoritate, în privinţa apelanţilor inculpaţi Ceteraş Gheorghe, Beganu Paul, Lefter Alexandru, Toader Nicolae şi Panaete Liliana. Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti şi de apelanţii inculpaţi Beganu Paul, Buleandră Maria, Constantin Anton, Feraru Ştefan, Panaete Liliana împotriva sentinţei penale nr. 72 din data de 28 iunie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, pronunţată în dosarul nr. 298/42/2015. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând: I. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b şi g din Codul penal, aplicată inculpatului Beganu Paul în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel: -2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la dare de mită prev. de art 47 C. pen. rap. la art.290 alin. 1 C. pen. şi art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 C. pen, faptă din cursul anului 2011, – 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin.1 C. pen. şi art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 C. pen, faptă din prima jumătate a anului 2011, – 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. rap la art.321 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen., faptă din data de 19.01.2011, -1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art.321 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen., faptă din data de 25.01.2011, -5 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz in serviciu prev. de art 13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin 1 C.pen. combinat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art.35 alin.1 C. pen şi art.5 C. pen., faptă din cursul anului 2011, – 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art.5 C.pen., faptă din data de 22.07.2011. În baza art. 396 alin.5 din Codul de procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Beganu Paul pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art.5 C.pen., faptă din data de 22.07.2011. În baza art.38 C.pen. rap. la art 39 alin.1 lit.b C.pen şi art.45 alin 2, 3 lit.a şi 5 C. pen. aplică inculpatului Beganu Paul pedeapsa cea mai grea de 5 ani si 6 luni închisoare la care adaugă un spor de o treime din celelalte pedepse, respectiv 3 ani închisoare, rezultând o pedeapsă de 8 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b şi g C pen. pe o durată de 3 ani. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 C.pen. rap. la art.66 alin.1 lit.a, b şi g C.pen. II. În temeiul art. 72 din Codul penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Lefter Alexandru perioada re?inerii, arestului preventiv de la data de 20.01.2015 până la data de 06.03.2015, precum şi perioada arestului la domiciliu de la data de 07.03.2015 până la data de 15.05.2015. III. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 2 luni închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b ?i g din Codul penal, aplicată inculpatului Feraru Ştefan în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel: -2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin.1 C. pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr.78/2000 şi cu aplicarea art.5 C. pen, faptă din cursul anului 2011, -2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. combinat cu art.309 C.pen. şi cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen si art.5 C.pen., faptă din datele de 21.02.2011 şi 11.04.2011. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Feraru Ştefan de la 2 ani închisoare la 1 an şi 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin.1 C. pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr.78/2000 şi cu aplicarea art.5 C. pen, art. 396 alin.10 teza I C.pr pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 faptă din cursul anului 2011. În baza art. 67 alin. 1 din Codul penal aplică inculpatului ca pedeapsă complementară interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 din Codul penal rap. la art.66 alin.1 lit. a,b şi g din Codul penal. Men?ine pedeapsa aplicată inculpatului Feraru Ştefan de la 2 ani şi 6 luni pentru săvâr?irea infrac?iunii de abuz în serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. combinat cu art.309 C.pen. şi cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen si art.5 C.pen., art. 396 alin.10 teza I C.pr.pen şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 faptă din datele de 21.02.2011 şi 11.04.2011. În baza art. 67 alin. 1 din Codul penal aplică inculpatului ca pedeapsă complementară interzicerea exerci?iului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 din Codul penal rap. la art.66 alin.1 lit. a,b şi g din Codul penal. În baza art.38 alin.1 C. pen rap. la art 39 alin.1 lit.b) C. pen şi art. 45 alin.2, 3 lit.a) şi 5 C. pen aplică inculpatului FERARU ŞTEFAN pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 6 luni închisoare la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 6 luni rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare si interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 2 ani. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 C.pen. rap. la art.66 alin.1 lit.a) , b) şi g) C.pen. În baza art.91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 3 ani. În baza art.93 alin.1 Cod penal, impune inculpatului Feraru Ştefan, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Proba?iune Buzău, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de proba?iune desemnat cu supravegherea sa; c) să anun?e, în prealabil, schimbarea locuin?ei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informa?ii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţa. În baza art.93 alin.2 lit.b Cod penal, impune inculpatului Feraru Ştefan, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Proba?iune Buzău sau organizat în colaborare cu institu?ii din comunitate. În baza art.93 alin.3 Cod penal, impune inculpatului Feraru Ştefan, pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunită?ii în cadrul Pimăriei mun. Buzău sau în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. În baza art.91 alin.4 Cod penal, atrage aten?ia inculpatului Feraru Ştefan asupra dispoziţiilor art.96 din Codul penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere. IV.Reduce pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prev. de art .66 alin.1 lit. a), b) şi g) C.pen. rap la art. 67 alin. 1 şi 2 C. pen. pe o durată de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz in serviciu prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. combinat cu art.309 C.pen. şi cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen şi art.5 C.pen.,faptă de la începutul anului 2011, aplicată inculpatei Buleandră Maria prin hotărârea atacată la 4 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prev. de art .66 alin.1 lit. a), b) şi g) C.pen. rap la art. 67 alin. 1 şi 2 C. pen. pe o durată de 3 ani. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 C.pen. rap. la art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) C.pen. V. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b ?i g din Codul penal, aplicată inculpatei Panaete Liliana în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel: 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art.321 alin.1 C. pen, cu aplicarea art.35 alin.1 C. pen şi art. 5 C. pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin.10 teza I C. pr pen., faptă din data de 19.01.2011; 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art.323 teza I C. pen, cu aplicarea art. 5 alin.1 C. pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin.10 teza I C. pr pen., faptă din data de 19.01.2011; 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. combinat cu art.309 C.pen. cu aplicarea art.5 C.pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin.10 teza I C. pr pen., faptă din data de 19.01.2011; 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri prev. de art.259 alin.2 C. pen, cu aplicarea art.35 alin.1 C. pen şi art. 5 alin.1 C. pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin.10 teza I C. pr pen, faptă din data de 19.01.2011. Reţine în favoarea incupatei la încadrarea juridică a infracţiunilor menţionate circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. a C.pen. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei Panaete Liliana de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art.321 alin.1 C. pen, cu aplicarea art.35 alin.1 C. pen şi art. 5 C. pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin.10 teza I C. pr pen., respectiv art. 75 alin. 2 lit. a şi art. 76 C.pen., faptă din data de 19.01.2011. În baza art. 67 alin. 1 din Codul penal aplică inculpatei ca pedeapsă complementară interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 din Codul penal rap. la art.66 alin.1 lit. a,b şi g din Codul penal. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei Panaete Liliana de la 1 an închisoare la 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art.323 teza I C. pen, cu aplicarea art. 5 alin.1 C. pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin.10 teza I C. pr pen., respectiv art. 75 alin. 2 lit. a şi art. 76 C.pen., faptă din data de 19.01.2011 În baza art. 67 alin. 1 din Codul penal aplică inculpatei ca pedeapsă complementară interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 din Codul penal rap. la art.66 alin.1 lit. a,b şi g din Codul penal. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei Panaete Liliana de la 3 ani închisoare la 2 ani 6 luni şi 20 zile închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. combinat cu art.309 C.pen. cu aplicarea art.5 C.pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin.10 teza I C. pr pen, respectiv art. 75 alin. 2 lit. a şi art. 76 C.pen, faptă din data de 19.01.2011 În baza art. 67 alin. 1 din Codul penal aplică inculpatului ca pedeapsă complementară interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 din Codul penal rap. la art.66 alin.1 lit. a,b şi g din Codul penal. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei Panaete Liliana de la 1 an închisoare la 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri prev. de art.259 alin.2 C. pen, cu aplicarea art.35 alin.1 C. pen şi art. 5 alin.1 C. pen., precum şi cu aplicarea art. 396 alin.10 teza I C. pr pen, respectiv art. 75 alin. 2 lit. a şi art. 76 C.pen, faptă din data de 19.01.2011. În baza art. 67 alin. 1 din Codul penal aplică inculpatei ca pedeapsă complementară interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 din Codul penal rap. la art.66 alin.1 lit. a,b şi g din Codul penal. În baza art.38 alin.1 şi 2 C. pen rap. la art 39 alin.1 lit.b) C. pen şi art.45 alin.1 şi 5 C.pen aplică inculpatei PANAETE LILIANA pedeapsa cea mai grea, de 2 ani 6 luni şi 20 zile închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlaltor pedepse, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 2 ani. Aplică disp.art.65 alin.1 şi 3 C.pen. rap. la art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) C.pen. VI. În baza art. 396 alin.5 din Codul de procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Constantin Anton pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art.5 C.pen., faptă din data de 22.07.2011. În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.proc.pen ridică măsura asiguratorie a sechestrului constând în indisponibilizarea bunurilor imobile aparţinând inculpatului CONSTANTIN ANTON instituită prin Ordonanţa nr.3/P/2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Ploieşti din data de 11.02.2015. Înlătură dispoziţia vizând confiscarea sumei de 45.000 Euro de la inculpatul Constantin Anton. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în soluţionarea fondului în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Constantin Anton rămân în sarcina acestuia. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate care nu contravin prezentei decizii. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpaţii Ceteraş Gheorghe, Lefter Alexandru, Vasile Mihail Cosmin, Irimia Ion, Toader Neculae, Moiseanu Eduard Gabriel, Poenaru Gheorghe Petre Vlad, de parţile civile civile Erbiceanu Constantin Laurenţiu, Bercu Voica, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi partea responsabilă civilmente S.C. Forestiera Ardealeana S.R.L. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti şi de apelanţii inculpaţi Beganu Paul, Bulenadră Maria, Constantin Anton, Feraru Ştefan, Panaete Liliana rămân în sarcina statului. Obligă apelanţii – inculpaţi Ceteraş Gheorghe, Lefter Alexandru, Vasile Mihail Cosmin, Irimia Ion, Toader Neculae, Moiseanu Eduard Gabriel, Poenaru Gheorghe Petre Vlad la plata sumei de câte 2000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Obligă apelantele – părţi civile Erbiceanu Constantin Laurenţiu, Bercu Voica şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva la plata sumei de câte 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Obligă apelanta – parte responsabilă civilmente S.C. Forestiera Ardealeana S.R.L. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii – inculpaţi Ceteraş Gheorghe, Vasile Mihail Cosmin, Beganu Paul, Buleandră Maria, Irimia Ion, Constantin Anton, Panaete Liliana, Moiseanu Eduard Gabriel, Feraru Ştefan şi Toader Neculae, precum şi pentru apelanţii – intimaţi inculpaţi Lefter Alexandru şi Poenaru Gheorghe Petre Vlad, în sumă de câte 800 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 06 iulie 2020.”

Articol inițial

Jaful din munții Buzăului, sub directă coordonare a Holzindustrie Schweighofer

Foto: opiniabuzau.ro

O investigație realizată în anul 2016 de către Environmental Investigation Agency US, o organizație non-guverna­mentală din SUA care ini­țiază investigații în probleme de mediu, arată că cel mai mare procesator de lemn din România, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, a continuat, în pofida numeroa­selor investigații, să cumpere lemn tăiat ilegal, scrie ziarul Opinia de Buzău.

Potrivit coor­donatelor GPS ale locului de încărcare a lemnului în camioa­ne, investigatorii ONG-ului au descoperit că încărcătura ar fi provenit dintr-un lan de porumb sau dintr-un cimitir, zone în care nu existau nicidecum păduri de rășinoase.

Conform EIA, aproape ju­mă­tate din punctele de încăr­­care declarate oficial și vizitate de investigatorii EIA în septembrie 2016 par să fie false, fiind situate la mare depărtare de orice zonă în care ar putea fi încărcați bușteni. Specialiști în sectorul forestier din România au explicat că utilizarea coordonatelor GPS false în documentele oficiale care însoțesc transporturile este o metodă obișnuită de „spălare“ a lemnului obținut ilegal, prin ascunderea originii acestuia.

Această investigația EIA vine după ce, în 2015, Alexander von Bismarck, directorul exe­cutiv al Agenției pentru Inves­tigații de Mediu (EIA), a pre­zen­tat Raportul „Jefuirea ul­ti­mei păduri: Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare și corupția din România“. Documentul a arătat că austrie­cii de la Holzindustrie Schwei­ghofer acceptă cu bună știință și încurajează furniza­rea lemnului ilegal, speculând proasta administrare a pădu­rilor. În perioada 2000-2011, sus­țin cei de la EIA, care corelează datele dintr-o hartă întocmită de Greenpeace, o su­pra­față de 280.000 de hectare de păduri a fost pierdută sau degradată, într-un ritm de 3 hectare/oră. În același timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pă­durii a avut loc în același ritm, în intervalul 2012-2014.

Raportul ONG-ului Environ­mental Investigation Agen­cy (EIA) este rezultatul unei investigații asupra fenomenului tăierilor ilegale de arbori din România derulată pe parcursul a doi ani. Rezultatele arată că, timp de zece ani, Schweighofer a reprezentat cel mai important factor declanșator din țară pentru exploatarea ilegală a lemnului. Schweighofer este cel mai ma­re cumpărător de masă lem­noasă de esență moale din Ro­mânia și, după cum demon­strează acest raport, îi lipsesc măsurile eficiente de evitare a preluării materialului lemnos tăiat ilegal. O investigație făcută sub acoperire a arătat că unul dintre oficialii austrieci ai companiei Schweighofer, care a avut rolul cel mai important în deschiderea fabricilor din Ro­mânia, a acceptat în mod des­chis să preia material lemnos tăiat ilegal, în plus fiind dispus să ofere bonusuri furnizorilor de material lemnos tăiat ilegal. În majoritatea cazurilor de tăieri ilegale descoperite de EIA pe teren, firmele de exploatare au vândut masa lemnoasă către fabricile Schwei­ghofer. Prin intermediul unor studii de caz din ultimii zece ani, acest raport documentea­ză exemple concrete despre mo­dul în care Schweighofer a achi­ziționat material lemnos tăiat ilegal și arată consecin­țele asupra pădurilor, parcu­rilor naționale și comunităților din România.

Buzăul este unul dintre ca­zurile exemplificate de investigatorii organizației de mediu cu birouri în Washington DC și Londra, potrivit cărora tăierile de lemn care depășesc limitele aprobate printr-o autorizație specială (APV) reprezintă una dintre cele mai obișnuite încăl­cări ale legii în sectorul silvic din România. În pădurile din zona Gura Teghii, echipa de investigație a EIA a găsit exemple de bușteni nemarcați tăiați împreună cu bușteni marcați.

Tăieri ilegale de arbori nemarcați în județul Buzău cu destinația Schweighofer

Foto: agroteca.ro

 Spre sfârșitul anului 2014, investigatorii EIA au filmat operațiuni de tăiere a arborilor în pădurile de lângă localitatea Varlaam, județul Buzău. Unul dintre lucrători a afirmat că bușteanul este destinat companiei Schweighofer. Proprietarul companiei, care locuia într-o cabană improvizată lân­gă rampă (locul amenajat special pentru încărcarea buștenilor în camioane) a confirmat că și-a vândut tot lemnul către Schweighofer. Acesta s-a refe­rit la companie ca fiind „dia­volul“, iar activitățile acesteia, „un dezastru“.

El s-a plâns investigatorilor de faptul că s-a simțit „for­țat“ să facă afaceri cu Schweighofer și că această companie deține un monopol efectiv.

Investigatorii au observat nereguli semnificative în ca­drul operațiunilor de tăiere și transport a lemnului din zonă, inclusiv bușteni nemarcați încărcați în camioane și arbori târâți prin albia unui râu. Drumul principal fusese închis din cauza unei alunecări de teren atribuite eroziunii solului din zonă ca urmare a tăierilor de copaci, ceea ce cauza neplăceri și cheltuieli considerabile localnicilor nevoiți să ocolească kilometri întregi pentru a ajunge în orașul Brașov. Șase luni mai târziu, investigatorii au revenit în zonă și au des­coperit că numai pe aproximativ 50% din cioatele rămase în locul respectiv se puteau distinge marcaje, acestea fiind necesare pentru identificarea originii buștenilor tăiați. Deoa­rece marcajele sunt aplicate cu o vopsea care să rămână vizi­bilă timp de mai mulți ani, lipsa acestora este un indicator că lemnul contractat de Schwei­ghofer ar fi putut fi tăiat ilegal și amestecat cu lemn de proveniență legală. Mai multe surse au afirmat pentru investigatorii EIA că aceasta este o practică obișnuită în România.

De altfel, în cadrul unui control al Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, efectuat în perioada mai – iunie 2015 la fabrica de cherestea din Sebeș a companiei Schweighofer, inspectorii au descoperit o sche­mă prin care Schweighofer oferea un bonus de 10 lei (2 euro) per metru cub acelor furnizori care ofereau întreaga cantitate de lemn aprobată pentru tăiere (APV) sub formă de material lemnos de calitate superioară.

Această practică îi încurajează pe furnizori să taie mai mult lemn decât cantitățile aprobate legal deoarece, potri­vit raportului, aproximativ 15% din cota aprobată re­pre­zintă lemn de foc de calitate inferioară sau crengi.

Lipsa marcajelor în timpul recoltării

Potrivit Codului Silvic al României, înainte de recoltare, personalul silvic autorizat trebuie să marcheze vizibil cu vop­sea toți copacii care ur­mează să fie recoltați, cu ajutorul unui ciocan special. În anu­mite situații, cum ar fi tăierile rase, personalul silvic trebuie să marcheze numai copacii de la marginea zonei de recoltare.

Totuși, în majoritatea cazu­rilor de tăieri principale sau de igienă, toți arborii trebuie marcați înainte de a începe recoltarea.

Experții silvici consultați de EIA au confirmat, pe baza documentelor de autorizare, că tăierile erau de fapt ilegale.

În combinație cu încălcarea pe scară largă a regle­men­tărilor privind marcarea în timpul transportului, tăierea arborilor atât marcați cât și nemarcați facilitează ascunderea provenienței ilegale a materialului lemnos.

Potrivit legislației ro­mâ­nești, toți buștenii cu un diametru mai gros de 20 cm trebuie marcați și inventariați cu un număr corespunzător într-un document însoțitor de transport (aviz).

 În acest aviz sunt înregistrate informații specifice transportului respectiv, cum ar fi locul de recoltare și numărul parcelei, numărul de înregistrare al vehiculului și numele șoferului, compania de destinație, precum și dimensiunile tuturor buștenilor. Înain­te de transport, avizul trebuie înregistrat în baza de date electronică națională SUMAL (Sistem informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase).

În lipsa marcajelor de transport este imposibil pentru poliție sau pentru firma destinatară să confirme ori­gi­nea legală a unei anumite în­cărcături de material lemnos pe durata transportului. Deși experții din industria lemnului admit că încălcarea reglementărilor privind marcarea pe perioada transportului este un lucru obișnuit, aceste încălcări facilitează totuși ascunderea provenienței ilegale a materialului lemnos. De pildă, camioanele încărcate cu lemn pot face mai multe transporturi folosind același aviz, astfel fiind introdusă în circuit de două sau de trei ori cantitatea permisă legal. La două depozite Schweighofer din nordul județului Maramureș și la unul din centrul județului Buzău, investigatorii EIA au descoperit că majoritatea buș­te­nilor erau nemarcați.

Asociația pentru Certificare Forestieră (Forest Stewardship Council) a decis, la începutul acestui an, să retragă definitv certificarea pentru lemnul procesat de compania austriacă Holzindustrie Schwei­ghofer și s-a disociat de aceasta. În urma acestei decizii, Schweighofer nu va mai putea vinde pe piețele internaționale.

Între timp, mai multe ma­ga­zine de bricolaj au anunțat că renunță la colaborarea cu compania austriacă.

Despre Holzindustrie Schwei­ghofer și încrengăturile dubioase cu societăți ajunse pes­te noapte proprietare peste pădurile din Munții Buzăului ori beneficiare de contracte la fel de suspecte cu ocoale silvice din nordul județului, cotidianul OPINIA a relatat de nenumărate ori.

Holzindustrie Schwei­gho­fer în România nu este deloc străină în județul Buzău, unde are la Nehoiu un depozit intermediar de material lemnos.

Recent, polițiști din cadrul Biroului de Combatere a delictelor Silvice din cadrul Serviciului de Ordine Publică al IPJ Buzău, au finalizat cercetările și au trimis la Parchet două dosare în care sunt despletite ițele unor afaceri de miliarde cu lemn tăiat ilegal din zona Siriu.

 Într-unul dintre dosare, șeful Ocolului Silvic Siriu a fost reținut și a stat câteva zile în arest preventiv, fiind acuzat de abuz în serviciu, parti­cipație improprie la tăiere fără drept de arbori și participație improprie la furt de arbori. Aurelian Toader a ajuns în arest în urma unei descinderi a oamenilor legii. Odată cu el a fost trimis după gratii și un bucureștean, Ion Musceleanu, care, prin utilizarea fără drept a unor documente și fără acordul proprietarilor, a solicitat și obținut marcarea și exploa­tarea unui volum de 832 m.c. material lemnos de pe o supra­față de aproximativ 17 hectare, având concursul șefului Ocolului Silvic Siriu. Faptele datea­ză din 2011.

Celălalt dosar, însă, face concret legătura cu Holzindustrie Schweighofer. Potrivit anchetatorilor, tot cu sprijinul unor reprezentanți ai Ocolului Silvic Siriu, o societate din Maramureș care desfășura activitate de exploatare în zonă a tăiat ilegal aproape 1.800 mc de lemn, masă lemnoasă care a ajuns, potrivit unor surse bine documentate, chiar în depozitul companiei austriece. Dacă într-un vagon de tren intră circa 45 de metri cubi de lemn, asta înseamnă că zeci de vagoane doar cu lemn tăiat ilegal din pădurile din nordul județului au luat drumul Holzindustrie Schweighofer.

Iar acesta este doar un exem­plu de încrengătură care a dus la dezgolirea munților Buzăului.

 Tăieri ilegale de păduri de pe zona Siriu – Gura Teghii – Nehoiu sunt instrumentate în alte 11 dosare penale, fiind vor­ba despre furturi ce depă­șesc în fiecare caz 5 mc de lemn.

Depozitul intermediar de la Nehoiu

Controalele efectuate în curtea companiei austriece pe prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer au demarat în 2015 şi s-au propagat în toată ţara, cuprinzând şi judeţul Buzău, la depozitul intermediar pe care societatea din Sebeş îl deţine în gara de la Nehoiaşu.

Scandalul în care este implicată societatea austriacă a debutat în urma unui documentar şi a unor suspiciuni conform cărora ar fi achiziţio­nat cantităţi de lemn provenit din tăieri ilegale.

Judeţul Buzău a intrat astfel în hora controalelor pe care Ministerul Mediului le-a impus faţă de concernul austriac Holzindustrie.

De altfel, legăturile Holzindustrie Schweighofer cu judeţul Buzău au mai fost prezentate în paginile cotidianului OPINIA, cu referire la unul dintre furnizorii concernului austriac – SRN SilviRom GmbH, care detine în proprietate si are drept de exploatare pe cele 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii care fac obiectul unui mega-dosar de corupţie în care sunt implicaţi doi foşti prefecţi de Buzău, funcţionari publici, oameni de afaceri locali dar şi foşti angajaţi ai Romsilva şi ITRSV Focşani, cei care ar fi trebuit să vegheze la integritatea fondului forestier al judeţului. În total este vorba despre 12 inculpaţi, fiind unul dintre cele mai stufoase dosare lucrate de DNA Ploieşti si apoi trimis Curţii de Apel din Prahova. SilviRom GmbH este al doisprezecelea furnizor de lemn pentru corporaţia Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, grup patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Firmele unor politicieni, funcţionari şi afacerişti cu probleme penale taie pădurea şi vând buştenii direct grupului patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Majoritatea lucrează exclusiv pentru Schweighofer, iar sumele pe care le încasează sunt ameţitoare, dezvăluind miza financiară a dezastrului din pădurile româneşti, notează Rize Project. SRN SilviRom GmbH a furnizat corporaţiei, în perioada 2013-2014, nu mai puţin de 39.333 metri cubi de lemn, pe care a încasat 11,8 milioane lei.

Mai importantă decât SRN SilviRom GmbH este Alredia SRL din Aiud, judeţul Alba, a doua ca importanţă în lista celor 12 după Regia Naţională a Pădurilor Romsilva cu direcţiile Silvice subordonate.

În urmă cu trei ani, statul a livrat către austrieci buşteni în valoare de 168 de milioane de lei. Era 2013, deci ultimul an al contractului preferenţial cu statul, în baza căruia Schweighofer s-a dezvoltat timp de un deceniu. Fără directivă de la centru, Schwei­ghofer a mai câştigat licitaţii la direcţiile silvice din Vatra Dornei, Târgu Mureş (3,7 milioane de lei), Buzău şi Baia Mare (peste 1 milion lei).

Deși mulţi buşteni provin din pădurile Buzăului, din păcate, nimeni nu poate estima cât lemn a fost tăiat ilegal. Potrivit unor documente, Alredia a primit autorizaţie de exploatare în 2013 de la Ocolul Silvic Cislău şi, de asemenea, apare în documentele Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului cu act de punere în valoare emis de Ocolul Silvic Vintilă Vodă. Maşinile societăţii au fost însă văzute şi în zona Gura Teghii, unde una dintre firmele din concernul austriac, CASCADE Empire SRL, cu sediul în Sebeş, şi care are drept obiect de activitate tranzac­ţionare terenuri cu vegetaţie forestieră administrarea fores­tieră şi comerţ cu lemn, deţine un Ocol Silvic. Întâmplare sau nu, societatea în cauză anunţa pe pagina oficială a grupului Schweighofer obţi­nerea acordului de mediu de la Agenţia de Protecţia Mediului Buzău pentru proiectul „Defrişare în vederea schimbării categoriei de folosinţă pentru construire reţea de drumuri forestiere Muşa“, propus a fi amplasat în extravilanul comunei Gura Teghii. De unde şi concluzia că acolo nu urma să se construiască vreun bulevard.

Sursă: anghetaonline.ro

Prefectul de Buzău, Maria Buleandră, şi-a dat demisia. Ea a fost trimisă în judecată într-un dosar de retrocedări ilegale

Prefectul de Buzău, Maria Buleandră, şi-a dat demisia în anul 2015, după ce a fost trimisă în judecată, în aceeaşi zi, de procurorii DNA, în dosarul retrocedării a peste 5.000 de hectare de pădure, la Gura Teghii, în judeţul Buzău.

Maria Buleandră, prefect de Buzău în anul 2015, Paul Beganu, aflat în arest preventiv la acea vreme, şi alte zece persoane au fost trimise în judecatăde procurorii DNA, într-un dosar de retrocedări ilegale de pădure.

Gheorghe Ceteraș

Printre persoanele cercetate se afla se afla Gheorghe Ceteraş, omul de afaceri căruia i-a fost retrocedată pădurea de la Gura Teghii, trimis în judecată în stare de arest pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi dare de mită.

Fostul prefect din perioada 2009-2012, Paul Beganu, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, luare de mită, instigare la fals intelectual, spălare de bani, fals intelectual, instigare la dare de mită.

De asemenea, a fost trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, Alexandru Lefter, inspector şef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Focşani la data faptei, pentru luare de mită.

Au mai sunt judecați, sub control judiciar, Mihail-Cosmin Vasile, avocat în Baroul Buzău, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la dare de mită, Ion Irimia, angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva la data faptelor, pentru trafic de influenţă, Neculae Toader, judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele la data faptelor, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Inculpat în „lotul Beganu”, avocatul buzoian Cosmin Mihail Vasile a fost arestat ieri într-un nou dosar. Procurorii DNA Braşov îl acuză de trafic de influenţă – sansanews.ro  13 februarie 2015.

Procurorii DNA Braşov l-au acuzat de trafic de influenţă. 
„La data de 12 februarie 2015, judecătorii Curții de Apel Brașov, la propunerea procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Brașov, au dispus măsura arestării preventive, pe o perioadă de 30 de zile, a inculpaților CETERAȘ GHEORGHE și VASILE MIHAIL-COSMIN, avocat în Baroul Buzău, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de trafic de influență, potrivit articolului sansanews.ro, publicat în data de 13 februarie 2015.

Foştii prefecţi de Buzău Paul Beganu şi Maria Buleandră au fost condamnaţi la 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 5 ani şi 6 luni de închisoare, într-un dosar privind retrocedarea a 5.000 de hectare de pădure în localitatea buzoiană Gura Teghii. În acest dosar, au fost 12 inculpaţi. Decizia nu este definitivă.

De astă dată e vorba deocamdată doar de sentințe pe fond, deci nedefinite, dar și așa instituția mandatată cu respectarea legii în Buzău s-a făcut de băcănie.

Beganu și Buleandră au fost acuzați de procurorii DNA Ploiești că în loc să țină cu statul și să apere de drujbe pădurea de la Gura Teghii, au complotat cu infractorii vopsiți în moștenitori legali astfel încât să pună mâna pe cele 5 mii de hectare.

Cum acționează reţetele de legalizare a lemnului tăiat ilegal?

„Pune în valoare mai multe fire decât cele cele sunt prevăzute în carnet. În carnet îmi declară că a marcat 200 de fire, în teren pune în valoare 230. Diferenţa de 30 de fire este cea tăiată ilegal. A doua metodă este cea în care subdimensionezi volumul. Când măsori, dacă nu ai ochi bun, în loc de brad cu diametrul de 50, spun brad cu diametrul 34. Diferenţa de 16 cm este lemn ilegal. În acel act final care se face, act de punere în valoare, în loc să am volumul real de 500 de mc, am 300 de mc. Cum scot cei 200 de mc? Încărcând în camion câte doi dau trei metri cubi. Dacă partida respectivă are 300 de mc, iar eu trebuie să mai scot 50 sau 100, dacă la fiecare transport mai pun 5 mc, am rezolvat problema şi am ieşit legal din pădure, cu acte. Şi lemnul ajunge în instalaţia de debitare”, șeful Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel.

Pe urmele hoților de lemn: cum funcționează sistemul de șpăgi care decimează pădurile României – citește pe recorder.ro.

Urmărește mai jos INVESTIGAȚIE RECORDER. Pe urmele hoților de lemn.

Foto timeline: digi24.ro/ Foto timeline: Arhimede – romaniatv.net

RAPID SUPER SERVICE
EMAG
RAPID SUPER SERVICE
3 thoughts on “S-a făcut dreptate în urma dezastrului din Munții Buzăului. ”MAFIA LEMNULUI DE LA BUZĂU””
  1. Din Bisoca, mergeti spre Lacurile apoi pe drumul foarte bine facut si intretinut special pentru a transporta lemnele.
    O sa ajungeti adanc in padure , unde o sa gasiti sute de copaci doborati si defrisari in desfasurare.

  2. https://www.google.ro/maps/dir/45.5428825,26.6758911/45.6016511,26.5761856/@45.5559096,26.62795,3902m/data=!3m1!1e3!4m2!4m1!3e0

    Ruta albastra.
    Daca de la Buzau la Bisoca drumul arata ca dupa razboi, groapa langa groapa si petice de asfalt de pe vremea comunismului , acest drum forestier pe care noi ne-am plimbat arata impecabil.
    Din ce am observat s-au facut investitii foarte mari pentru reabilitarea lui. Fiind un drum care nu deserveste o localitate , ar fi interesant de aflat cati bani s-au investit in reabilitarea lui , si cine a finantat acest proiect inutil pentru populatie dar atat de util pentru transportul lemnului furat din padure.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *