Babele(Trovanții) de la Ulmet

Babele de la Ulmet / Bozioru

Trovanții sunt formațiuni numite și concrețiuni de gresie , create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase.Ca formare seamană cu stalactitele și stalagmitele din peșteri.Localnicii dar şi primii geografi care au luat contact cu aceste stânci le-au numit Babele de la Ulmet, pentru că seamănă izbitor cu cele din Masivul Bucegi. #explorambuzaul #trovanti #babeledelaulmet #bozioru

Publicată de Exploram Buzaul pe Marţi, 26 martie 2019

„Babele de la Ulmet“, aşa cum au fost denumite de localnici, au forme dintre cele mai ciudate, de farfurii zburătoare, carapace de ţestoase ori bile sferice.Acestea ajung sa cântărească şi căteva tone si au dimensiuni până la aproximativ 2,5 metri .

Din punct de vedere ştiinţific, trovanţii sunt forme de micro relief care se dezvoltă în straturile de nisip, datorită apelor subterane calcaroase care le spală şi le sedimentează în timp. Modul de formare al trovanţilor este acelaşi cu cel al perlelor. Întregul proces determină creşterea acestor formaţiuni, din inima pământului către suprafaţă, tocmai de aceea, ineditele forme de relief primind popular numele de „pietre vii”. 

Datorită aspectului foarte bizar şi asemănarii izbitoare cu navele extraterestre,în jurul trovanţilor s-au ţesut foarte multe legende.
Unii localnici spun că au fost aruncate de titani în urma unui război, alţii povestesc că unul dintre bolovani ar fi fost dislocat şi mutat din locul lui de o forţă nevăzută.
O altă povestioară spune că din străbuni se cunoaşte faptul că aceste „pietre vii” aduc spor în casă şi noroc. Oamenii locului cred, că după ploaie apar mici trovanţi, care în timp vor înghiţi nisip şi se vor face mari.
Cât la sută este adevăr, nu cred că vom afla vreodată, dar cert este faptul că această platformă întinsă are un aspect miraculos şi parcă unele poveşti ai tinde sa le crezi .

Trovanţii s-au dezvoltat în nisipul de pe fundul mării Paratethys care exista cândva și pe teritoriul României. Fiindcă ei „cresc” (de fapt la trecut, au „crescut”) concentric, au fost confundați cu ouă de dinozauri sau chiar cu OZN-uri.
Ținând cont că în jurul unui punct se depun cam 4-5 centimetri de material în 1200 de ani, tragem o concluzie rapidă că Babele noastre s-au format de-a lungul a câtorva zeci/sute de mii de ani.

Unii artişti vizuali consideră că trovanţii ar fi putut fi o sursă de inspiraţie pentru marele nostru sculptor Constantin Brâncuşi .Unele opere ale maestrului ar semăna izbitor cu ciudatele „pietre vii”.
În România, trovanţii mai pot fi văzuţi şi în judeţul Vâlcea, iar locuri asemănătoare cu cele de la Ulmet mai întalnim în mai multe zone de pe suprafata Terrei.
În urma cercetărilor geologice, se pare că cele mai mari concreţiuni sunt cele din depresiunea Faiyum, Egipt şi pot ajunge până la înălţimea de 9 metri .

loading...

Popescu Roberto George

-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *