Preotul Mihail Milea, unul dintre cei mai îndrăgiţi buzoieni.

În timp ce episcopii și preoții de clasă iși fac palate și conduc boliduri de lux, părintele Miliea și-a investit timpul și banii în interesul celorlalți.

Secvențe TRINITAS. Dar din dar se face rai – Fundația „Sf. Sava” de la Buzău

“De la o prima portie de mancare, oferita o data cu deschiderea cantinei sociale de la Buzau, in anul 1993, fundatia Sfantul Sava, prin lucrarea parintelui Milea a ajuns pana in prezent sa ocroteasca mii de oameni, in cei peste 26 de ani de activitate in asezamintele si centrele filantropice.Mai intai in orasul Buzau, apoi in intreg judetul. Au urmat localitati din alte zone ale tarii, in Prahova si Tulcea si chiar dincolo de granite, in Republica Moldova. Nenumarate locuri si extraordinar de multe fapte bune s-au tot implinit de atunci prin proiectele Fundatiei Sf. Sava de la Buzau.

Parintele Milea, stiind cata nevoie de ajutor au oamenii aflati in dificultate, a ascultat porunca de a ne iubi aproapele si a creat asezaminte si centre sociale pentru toate categoriile de persoane defavorizate, de la copii orfani la mame care sunt victime ale violentei domestice, batrani abandonati sau persoanele cu nevoi speciale, cu totii afla ca Dumnezeu lucreaza prin oameni si le trimite cate o aripa de ocrotire prin cei care isi dedica viata implinirii binelui.

 Asta e sensul vietii mele. In fiecare zi rugaciunea de dimineata incepe asa: Doamne, ia-ma cu Tine in drumurile de astazi, ca sa facem bucurie celor din jur. Esti bucuros in masura in care il faci pe altul bucuros. Esti fericit in masura in care faci pe altul fericit. Alta cale nu exista.

Zis si facut! Caci parintele asta face, prin lucrarea social misionara: cantine, centre de zi, campusuri pentru copii la Bisoca si in Delta la Maliuc si asezaminte pentru persoanele varstnice la Pietroasele, Campeni si Naeni. In Buzau, Parintele ne prezinta mireasa orasului, asa cum ii place sa ii spuna.

 Catedrala copiilor sau bisericuta copiilor sau mireasa orasului. De aici a pornit totul: din 1991, pe 8 decembrie s-a pus piatra de temelie si apoi la scurta vreme am infiintat, cu ajutorul lui Dumnezeu, si fundatia pentru copii Sf Sava.

Parintele este si presedintele fundatiei si l-am rugat sa ne primeasca in biroul sau. Dar nu mica ne-a fost mirarea cand am aflat unde isi desfasoara mare parte din timp.

– Biroul meu este in masina pentru ca nu am timp de birou. Eu tot timpul sunt in miscare. Ma rog la Dumnezeu sa imi dea si mie o juma` de zi libera, atata.Eu nu am avut concediu niciodata, sa plec asa, in concediu.Toate drumurile mele cand plec undeva, le consider ca pe o relaxare. Aceasta imi da forta pentru ca tot ce lucrez, cu ajutorul lui Dumnezeu, le fac din dragoste, nu ma forteaza nimeni, nu ma obliga nimeni, ca daca m-ar forta, m-ar obliga, cu siguranta ca as fi obosit, poate tensionat, dar eu merg deschis, bucuros.

In medie parcurge minimum 100 de km pe zi, iar daca inmultim cu intreg anul, intelegem ca si kilometrajul masinii ne spune cat de mult alearga parintele pentru a le darui tuturor bucurie.

– Binecuvantare! Doamne ajuta! Bine v-am gasit, fetelor! Ce faceti fetelor? Bine, sanatoase? Ia uite, aveti si slujba de la Trinitas, Sfanta Liturghie! Bucurie sfanta, zambet! Asta e ortodoxia: batranete cu tinerete. Sufletul nu imbatraneste, stiati?

– Aici au crescut copaci pana in tavan si a trebuit, dupa decembrie ’89, cand am venit aicea sa preluam aceasta cladire, a trebuit sa taiem copacii, sa scoatem serpii, ce mai era pe aicea, buruieni, si cu ajutorul lui Dumnezeu, care e mare, si cu voluntarii nostri de la bisericuta copiilor, Sf. Sava din Buzau, am reusit sa reinviem aceasta cladire si acest sat.

Iata ca de la un sat abandonat si o cladire lasata in paragina, s-a ajuns la un loc unde sunt ingrijite persoane abandonate.

– Ma bucur ca aveti caldura! Caldura incepe intai din inima. Slava lui Dumnezeu! Da, sa-I multumim zi si noapte!

(…)

In 1994, cladirile unde este amenajat acum asezamantul erau la un pas de a se prabusi. Astazi in ele este alinata suferinta batranilor. Daca ar mai fi continuat regmul comunist, satul urma sa fie demolat in totalitate. Prin asezamantul social de la Campeni a fost salvat de fapt intreg satul. Si pentru ca este un loc unde Dumnezeu poarta de grija, asa cum spune parintele, in curte a fost inaltata si o biserica cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului.

– E un asezamant plin de viata unde fiecare din beneficiari sa faca fiecare ce poate. Daca la o persoana i-a placut acasa mult pasarile, are grija de pasari aici. Daca i-a placut sa aiba grija de animalute, are grija aici de animalute. Fiecare face cand poate, ce poate, ca ele sa se simta utile.

In cadrul asezamantului exista si un dispensar, o microferma si chiar o mica gradina zoologica. Le-a recreat o lume aici, poate pentru a le ajuta sa uite de lumea in care au cunoscut suferinta.

Campeni este satul unde s-a nascut parintele Milea si ne-a marturisit ca a avut dorinta de a-l reabilita. Astfel, prin intermediul fundatiei, a preluat prima cladire din comunitate, fosta primarie, pe care a refacut-o pentru a amenaja aici primul asezamant pentru persoanele varstnice.

– Acesta este satul meu natal, de unde ma trag, unde m-am nascut in 1958. Satul acesta era un sat abandonat, un sat spre apus si acum el a reinviat cu ajutorul lui Dumnezeu. Provin dintr-o familie cu 12 copii, o echipa de fotbal si rezerva si mergeam de mici la biserica, in sir indian, in frunte cu parintii nostri. Bunicul din partea mamei era dascal bisericesc si mergeam cu totii, cantam lui Dumnezeu, munceam, invatam, o copilarie tare fericita. Nostalgia copilariei…Imi aduc aminte, in satul acesta erau doua scoli, invatam in doua schimburi, era plin de viata satul acesta.

[…]

Ne-am intrebat de ce la intrare sta scris Savaliada.

– Savaliada este un cuvant pe care l-am compus de la Sfantul Sava. El are legatura cu Vasiliada, opera filantropica a Sf Vasile cel Mare din sec IV, sfant care a fost contemporan cu Sf Sava de la Buzau si noi am fost inspirati din lucrarea misionara a Sf Vasile cel Mare care se ocupa cu astfel de cazuri, copii abandonati. Am creat acest complex Savaliada intr-o fosta unitate militara pe care am primit-o intr-o stare dezafectata, abandonata, de ani multi parasita si incercam cu voluntari sa schimbam fata acestui loc. Am inceput cu aceasta bisericuta, o capela, care este motorul asezamantului social. Apoi, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom lucra la fiecare cladire sa o amenajam, sa-i dam o destinatie clara si, de asemenea, aici, la momentul acesta, avem un asezamant pentru oamenii strazii si aici ei si-au gasit linistea, motivatia, bucuria vietii. Ei sunt implicati in diferite activitati, lucruri pe care le fac din dragoste, din constiinta, sa poata aduce bucurie altora, poate mai saraci decat ei. Este interesanta lucrarea lor: ei, care vin de pe strada, care nu aveau nimic, acuma au devenit utili, folositori, pentru toate asezamintele, in special pentru taberele de copii pentru ca aici avem o ferma unde avem animale, vaci, produc lapte, branza, care pleaca de aici spre asezamintele noastre sociale, fie pentru copii, fie pentru batrani.

 I-am invatat sa zica Rugaciunea lui Iisus, in gand, tot timpul, asa, cu Doamne ajuta si au prins incredere in viata. Unii erau pe cale de suicid, ca alternativa la aceste greutati, unii abandonati de familie, altii de societate, si aici si-au regasit sensul vietii.

“Tot ce este abandonat, noi cautam sa-l agatam de Dumnezeu”, spune parintele, iar cele 10 hectare de la Baba Ana sunt dovada vie. Cand lucrarile vor fi finalizate, va oferi posibilitatea multor categorii defavorizate sa locuiasca aici, sa lucreze, sa beneficieze de servicii medicale, programe educationale, activitati sportive si culturale, consiliere sociala si religioasa.

– Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu. Si pamantul, spune Biblia, la inceput era nelucrat si apoi Dumnezeu a facut in fiecare zi cate ceva, asa si noi am luat locul acesta dezafectat, L-am chemat pe Dumnezeu sa ne ajute, sa ne binecuvanteze lucrarea aceasta si Harul lui Dumnezeu se vede.

[…]

 Avem si o stupina unde avem miere pentru batrane. Incercam sa reinviem cateva case din satul acesta, unde avem niste tineri de la orfelinat, unde pregatim pentru altii care nu or sa aiba adapost, sa putem sa-i gazduim.

Cand Il chemam pe Dumnezeu, El vine, coboara in inima, in suflet si chiar este alaturi de noi in orice moment, si la bine, si la greu, totul e sa-l avem pe Dumnezeu.

– Succesul fundatiei Sf Sava este acesta: autogospodarire si voluntariat. Sunt cele doua aripi ale fundatiei Sf Sava. La fiecare asezamant social noi avem o microferma cu care ne putem intretine alimentele de baza si voluntari foarte multi.

 S-a pornit de la zero si Dumnezeu a facut o minune. Fundatia Sfantul Sava in sine este un miracol. Donatiile vin de la credinciosi, in mare parte, de la oameni de bine pe care ii cunoastem, care au venit la fata locului sa vada nevoile noastre si in felul acesta sunt foarte multi oameni de bine si multe institutii care ne ajuta. Din putin, asa, noi ne bucuram tare mult. Multi s-au mirat: ‘‘cum te-apuci sa faci asa ceva daca n-ai ceva?”. Si le-am aratat cerul si le-am spus ca mare e Dumnezeu, am facut asa o cruce mare si am pornit si Dumnezeu ne ajuta. Acesta este miracolul, ca Dumnezeu lucreaza si ca exista si e foarte mare Dumnezeu si bun cu fiecare. Acesta e succesul, sa incepi ceva, sa doresti sa faci ceva, sa-ti pui toata increderea in Dumnezeu si dupa aceea Dumnezeu vine cu toti sfintii din Cer si cu toti oamenii de bine de pe pamant si aceasta sinergie, conlucrare, face aceste roade minunate, spre slava lui Dumnezeu si bucuria celor din jurul nostru. Totul e prin credinta care insemna incredere totala in Dumnezeu. Sa te lasi in mana lui Dumnezeu dar sa si lucrezi, nu stam pe loc.

– La scoala, pe elevi ii indemn in fiecare zi sa faca un jurnal biblic, sa ia un verset oarecare din Sfanta Scriptura, sa cugete la el si sa scrie cateva pagini. Vreau sa le insuflu la acesti tineri, copii, dragostea de lectura, de a citi, de a scrie, de a-i lua de la Internet, de la calculator, de pe facebook, de pe telefon si sa le dau o preocupare cat mai activa.

Astfel, parintele ii aduce pe copii aproape de cultura.

 Eu le dau canon, ca si duhovnic. Ce canon dau eu la toti elevii ca sa ii iau de la calculator, de pe telefon? Sa citeasca o carte, indiferent ce continut, poate sa fie povesti, romane, religie, istorie, filosofie, orice carte, pe saptamana. Mica, groasa, subtire, ei si-o aleg, le dau toata libertatea. Si ma bucur tare mult ca multi au inteles acest mesaj, ca trebuie sa citim cat mai multe pentru a ne lumina mintea si a face ceva frumos si bun pentru tara noastra.

[…]

Ziua continua la fel de plin. Si ne indreptam spre un alt loc de bine al fundatiei, aflat in judetul Prahova. Insa ne-am intrebat cum reuseste parintele sa gestioneze atat de multe activitati si proiecte.

– Orice activitate a mea o elaborez, o gandesc, pe trei planuri: planul A, planul B, planul C. Daca e nevoie aplicam si planul D. Gasim solutii: cand nu merge planul A nu stam pe loc. Deci intotdeauna imi fac strategia mental, in gand si intotdeauna lucrurile au mers, pentru ca e lucrarea lui Dumnezeu, Dumnezeu lucreaza prin toate mijloacele, sa faca bucurie celor din jur.

***

Astazi revenim cu cea de a doua parte a emisiunii in are descoperim actiunile fundatiei Sf Sava de la Buzau, infiintata in data de 12 aprilie 1993 de catre parintele Mihail Milea. Poate ca atunci a inceput o primavara a faptelor bune, care au continuat sa infloreasca si sa rodeasca. Proiectul a pornit cu o cantina pentru copiii aflati in dificultate, apoi s-a extins prin asezaminte si centre sociale pentru toate categoriile de persoane defavorizate. Ieri l-am insotit pe parinte in satul Campeni, unul dintre locurile unde le alina batranilor suferinta, iar apoi am descoperit inima fundatiei, la sediul din orasul Buzau. Desi nu am stat nici o clipa pe loc cat a fost ziua de lunga, iata ca avem nevoie de doua editii pentru a cuprinde intreaga activitate a fundatiei. Insa parintele este cel care, cu un efort in plus, gaseste timp pentru toate acestea si chiar mai mult decat atat.

 Noaptea, cu ajutorul lui Dumnezeu, eu dorm 3-4 ore cel mult, pentru ca atunci cand vom ajunge la cimitir o sa dormim tare mult, cuvantul cimitir inseamna dormitor si noaptea avem timp si sa scriem, cu ajutorul lui Dumnezeu. Am reusit sa scriu 34 de carti din domenii diferite.

Uneori, pentru noi este greu sa oferim chiar si un mic ajutor, si atunci ne gandim: la fundatia Sf Sava cum de se implinesc atat de multe fapte bune?

– Eu nu imi fac griji cu mancarea, ce sa le dau sa manance sau cu ce sa platesc cutare factura. “Doamne, batranii, copiii, nevoiasii, sunt ai Tai si Tu, ca un tata bun, nu poti sa ii lasi nemancati, neajutorati”, si Dumnezeu face minuni.

Iar intamplari ce se rezolva ca prin minune, a tot trait. Chiar de ziua sa, parintele fusese rugat de sotie sa cumpere peste pentru masa invitatilor si au avut parte de o surpriza.

– Cat a fost ziua de mare, am uitat de peste si am dat o fuga pana acasa si sotia cand m-a vazut ca am venit mai devreme, era dupa amiaza, bucuroasa sa vada pestele. M-am uitat asa, cu zambet, la sotie, Luminita o cheama, am facut asa o cruce mare: mare esti Doamne, daca trebuie peste, ne lasi fara peste? N-au trecut 5 minute ca imediat suna cineva la usa. Am deschis usa, femeia ma vede ca eu sunt preot: Sarut mana, parinte, ma iertati, dar nu stiti pe cineva care vrea peste? Zic: da, stiu pe cineva. Aceasta femeie traieste si astazi, este din Mihailesti, ea nu ma cunostea pe mine, nici eu pe ea, o femeie nevoiasa, ii trebuiau niste bani, avea pe maica-sa bolnava si in Mihailesti sunt multe balti pline cu pesti. Biata femeie, trimisa de Dumnezeu stiind ca am nevoie de peste, sa-mi salveze situatia. Femeia bucuroasa ca a gasit un cumparator, sotia si mai bucuroasa ca are peste sa pregateasca un praznic deosebit pentru musafiri si sotia a inteles ca mare e Dumnezeu si sa nu ne mai facem griji, ce vom manca, ce ne trebuie. De toate lucrurile acestea se ocupa Dumnezeu personal, asta e misiunea lui Dumnezeu, sa se ocupe de noi in amanunt, orice lucru, toate le aranjeaza in viata.

La un moment dat facturile de la centrele sociale depaseau cu mult bugetul si fundatia se afla in dificultate.

– Aveam vreo 300 de milioane in lei vechi si… Doamne, ajuta-ma, ca daca vin penalitati tot Tu, Doamne, trebuie sa le platesti, ca n-am bani. Si am plecat de la sediul fundatiei spre bisericuta copiilor si in spatele bisericii, o straduta, o parcare si opreste o masina, am retinut ca avea numar de Bucuresti. Opreste o doamna, n-o cunosteam deloc. Zice: Parinte, vreau sa va dau ceva. Eu-s tare bucuros, orice as primi, si-o hartie, si-un pix, si-un creion, si-un covrig, orice, eu ma bucur ca orice copil cand primesc ceva, pentru a darui mai departe. Si aceasta doamna imi da o sacosa de nailon, plina, legata. Si atuncea m-am intors la sediul fundatiei, am desfacut-o si m-am inchinat: era plina cu bani. Am zis: mare-i Dumnezeu, e mare tare! Am desertat-o pe masa si erau acolo bani de tot felul: bani romanesti, euro, dolari. Stiti cati au fost? Exact cat aveam datorie.

De aceea zic ca mare e Dumnezeu si de fiecare data m-a scos din orice impas. Si daca incepem cu Dumnezeu, dupa aceea vin si cei din jur si-apoi si noi prindem putere, pentru ca am ales prima varianta, pe Dumnezeu. Si sa pornim cu Doamne, ajuta in viata. Orice facem: Doamne, ajuta! Acesta era salutul stramosilor nostri, luat din Biblie. Atata timp cat poporul Il are pe Dumnezeu, simte ajutor, cand noi Il parasim pe Dumnezeu, pierdem ajutorul.

[…]

Pe toti, parintele ii numeste fratii sai si poate ca prin ceea ce am aflat la Baba Ana putem invata sa fim cu inima deschisa fata de cei de langa noi, iar prin faptele care raman in urma noastra, sa simtim ca ne unim cu adevarat, ca intr-o familie de suflet.

– Sa ai incredere in Dumnezeu, ca El rezolva toate problemele. Sa ne lasam in bratele lui Dumnezeu, acesta e secretul…

Orjan Vlad Stefan

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Nu sunt jurnalist, dar fac pe jurnalistul. Email: stiripesursebz@gmail.com Whatsapp: 0744270854

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

loading...